Apusul aurarilor

Alături de specialişti in arheologia şi patrimoniul regiunii Roşia Montana şi mai ales alături de ultimii aurari, cei care au cunoscut şi au plătit de-a lungul ultimului veac preţul aurului, echipa care a realizat documentarul dezvăluie povestea unei regiuni aparte din ţara noastră.


TVR 1 ne propune o incursiune indrăzneaţă prin cinci milenii de istorie a mineritului de aur in Munţii Apuseni. Povestea acestui documentar incepe cu trei ani şi jumătate in urmă, cănd lumea ştiinţifică internaţională fremăta de emoţia celor mai recente descoperiri arheologice de la Roşia Montană, şi intrucătva de grija acestui patrimoniu. Congresele arheologilor discutau vechimea şi importanţa galeriilor miniere de la Roşia Montană, relevanţa lor in contextul cunoaşterii istoriei antice europene, petele albe ale trecutului nostru care promiteau să fie descifrate. "Toate acestea mi-au căzut in mănă din intămplare. Primul gănd care mi-a trecut prin minte a fost că este un subiect demn din toate punctele de vedere de interesul opiniei publice, dincolo de polemicile care la un moment sau altul se derulează in jurul unei zone sau unui proiect, romănii au dreptul şi datoria să-şi cunoască valorile", a declarat Cristina Oancea, semnatara scenariului şi a regiei acestui documentar. Aşa că a luat legătura cu conf. dr. Horia Ciugudean, căruia i-a propus să fie consultantul ştiinţific al acestui proiect de documentar despre istoria mineritului de aur in Munţii Apuseni.


DOCUMENTARE. Pănă la inceperea filmărilor, perioada de documentare a fost fascinantă. Plecată in căutarea celor care ar fi putut-o ajuta la realizarea proiectului, Cristina şi-a dat seama că punctul-cheie nu il constituie "aurul", ci "aurarii" care sunt "chiar preţul aurului, care nu merită plătit". "Am filmat in numeroase locaţii, cu oameni in vărstă, care au reconstituit pentru noi dispozitive şi tehnici aproape uitate, care au dat practic viaţă unei lumi, şi dacă ţinem cont şi de vreme, şi de anotimpuri cred că n-am filmat mult, vreo 30 de zile in total, intre martie şi octombrie 2005", povesteşte realizatoarea documentarului. A urmat apoi o lungă şi dificilă alegere a ceea ce era mai bun şi mai important dintr-un total de peste 40 de ore de material filmat, care reprezintă o adevărată istorie orală a unei regiuni.


TĂCERE. "Frica de Securitate nu s-a stins nici azi intr-un sat unde oamenii au fost bătuţi ca să dea aurul", mărturişeste Cristina Oancea. Tocmai de aceea a fost impresionată şi a respectat tăcerea celor care n-au vrut să vorbească: "Puţine interviuri realizate in viaţă m-au impresionat pănă intr-atăt, prin rostirea domoală care ascunde in tăceri dureri neştiute, purtate cu demnitate, şi a căror taină m-am străduit să o respect". Iar cei care au vorbit au avut atăt de multe de spus incăt realizatoarei i-a venit foarte greu să taie la montaj. "Un personaj al acestui film, ieşind din incăperea aproape ingheţată unde am inregistrat două ore de interviu, a izbucnit: «Măcar acum am spus TOT!»... Nenea Zeno Crăsnic, respectat şi iubit in satul lui ca un patriarh, nu mai este, dar cuvintele lui mi-au rămas in suflet şi fiecare necesară tăietură de montaj a fost pentru mine o decizie grea", a adăugat Cristina.


Povestea ultimilor aurari din Apuseni o puteţi afla in această seară, la TVR, incepănd cu ora 21:45. In octombrie 2006, filmul a fost premiat pentru cel mai bun sceanriu la cea de-a 11-a ediţie a Festivalului Internaţional de Televiziune de la Bar (Muntenegru).

Munca in echipă

"Timpul trece incet in Apuseni, dar trece, şi aurarii mor... Oameni pe care i-am filmat in martie plecaseră deja, in iunie, către lumea mai dreaptă de Dincolo. Noi n-aveam voie să intărziem, nici să greşim. Şi cei care şi-au asumat alături de mine să lucreze la acest proiect ştiau asta", ne-a mărturisit Cristina Oancea.
Cei care au ajutat-o sunt Ion Cristodulo (director de imagine), Octav Lungu (director de producţie), Victor Marinescu (asistent imagine), Mioara Maftei (montaj), Eugenia Grigore (coloana sonoră), Vasile Harasenciuc, Crina Bolboceanu. De asemenea, telespectatorii vor regăsi o voce pe care, cu siguranţă, o indrăgesc: actorul Mircea Albulescu. "Am lăsat la urmă pe domnul profesor Horia Ciugudean, care mi-a asigurat nu doar o consultanţă ştiinţifică de mare rigurozitate şi acces la informaţii de ultimă oră, ci mai ales mi-a deschis poarta către casele şi către inimile Buciumanilor... şi ştiu că fără increderea pe care mi-a arătat-o şi fără girul profesional pe care domnia sa l-a conferit proiectului meu n-aş fi putut inregistra interviuri cu cei mai importanţi arheologi care s-au ocupat de patrimoniul minier antic din Apuseni", a completat realizatoarea documentarului.