Călători prin manuscris

Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) ne invită într-o călătorie inedită în vremea voievodului Constantin Brâncoveanu. Ne putem închipui că suntem o literă printre “vrejuri savant împletite, fructe şi flori, păuni şi dragoni, lei, şerpi, iepuri sau miei, păsări calandrinon ori chipuri de unicorni”.

Expoziţia “Călători prin manuscris” este deschisă până la 31 august 2014 la parterul Galeriei Naţionale. Aceasta este înscrisă în programul Brâncoveanu@MNaR, derulat de muzeu pe parcursul Anului Brâncoveanu şi spune povestea unui liturghier brâncovenesc, cu o bogată decoraţie pictată, despre care se presupune că a aparţinut voievodului martir.
“Printr-o scenografie atent construită puteţi parcurge un labirint inspirat de traseele sinuoase ale monogramelor şi literelor miniate din manuscris, la capătul căruia este expus preţiosul obiect. Ineditul expoziţiei constă în faptul că puteţi vedea în fiecare zi o altă filă a manuscrisului, care face parte din Tezaurul cultural naţional. Biletul de intrare include cinci vizite în expoziţia Călători prin manuscris şi o vizită în Galeria Naţională până la data de 31 august 2014.

Liturghierul lui Constantin Brâncoveanu, redactat şi miniat în urmă cu peste 300 de ani, este unul dintre cele mai valoroase manuscrise păstrate în România. Acesta cuprinde textul în limba greacă al celor trei liturghii, care reprezintă esenţa serviciului divin al Bisericii Răsăritene: Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, cea a Sfântului Vasile cel Mare şi a Sfântului Grigorie cel Mare, numit şi Dialogul. Deşi nu poartă nicio menţiune cronologică explicită, manuscrisul poate fi datat, în funcţie de cele două modele de filigran ale hârtiei, între anii 1693 şi 1697.

Una dintre particularităţile manuscrisului este că numele voievodului apare adesea în corpul rugăciunilor de pomenire şi în monogramele pictate cu aur ce decorează pe margini anumite file. Acestea din urmă caligrafiază titulatura oficială a lui Brâncoveanu: Ioan Constantin voievod. Monogramele din corpul manuscrisului indică măiestria caligrafului şi faptul că se adresau aproape exclusiv unui cititor cu o educaţie specială. Mesajul liturghiilor este tradus în imagini prin elemente vegetale şi zoomorfe.” O invitaţie incitantă a celor de la MNAR.