Mioriţa, în contrast cu noi criterii estetice

Poemul folcloric românesc "Mioriţa" l-a inspirat pe artistul plastic Sabin Bălaşa în realizarea câtorva fresce, una fiind cea din fostul Hotel Bucureşti, astăzi Radisson Blu Hotel, de pe Calea Victoriei. În timpul reconstrucţiei şi reamenajării clădirii, a fost parţial afectată această pictură murală, la care artistul "vizionar", după cum îl numeşte pe Sabin Bălaşa criticul de artă Mircea Deac, a lucrat în 1982 cu sentimentul redării frumosului şi a durabilului desprinse din legendă.

Noul proprietar a ştiut să aprecieze valoarea, hotărând să restaureze opera, care reprezintă un contrast admisibil cu cele mai "recente criterii estetice", caracteristice astăzi acestui hotel. Era nevoie de o echipă de restauratori şi de un pictor, care să cunoască tehnica respectivă. Acest pictor e Tudor Bălaşa, fiul artistului. "Nunta cosmică" s-a deschis pu-blicului miercuri.

Mircea Deac, care a publicat un volum despre opera lui Sabin Bălaşa în anii '80, anunţând un altul spre sfârşitul acestui an, a dezvăluit cum a luat naştere fresca de pe peretele de la parterul hotelului. În 1970, când s-a anunţat un concurs de artă monumentală pentru cele trei faţade ale Teatrului Naţional, gândite iniţial, Bălaşa pregătise un proiect cu trei legende româneşti, printre care şi Mioriţa. Au participat 11 artişti, dar nu a câştigat Sabin Bălaşa. El a rămas însă cu pasiunea pentru legendă şi cu ideea de a realiza fresce în care să se regăsească motivele poemului. A reuşit să preia tema pe un panou la Iaşi şi aici, la Bucureşti.

Deşi intitulată "Mioriţa", fresca a fost numită totuşi "Nunta cosmică", pentru că, aşa cum spune Deac, are în centru nunta din acest poem folcloric românesc, nunta care "se ridică în sus".
Artistul a pictat în Arborele vieţii nuntaşi, muzicanţi, dansatori, precum şi berbecul, care înseamnă fecunditate şi forţă, flăcăul care reprezintă soarele, fecioara de alături care e luna, păsările ce le cântă celor doi, femei cu părul lung, ceea ce înseamnă frumuseţe. Toate reprezintă o ilustrare originală, frumoasă, "bine executată" a poemului "Mioriţa".

"A folosit albastru, culoarea de mare forţă artistică, care reprezintă în imaginea lui Sabin Bălaşa cosmosul, el reuşind să facă din pictura sa o operă originală", a remarcat Mircea Deac. Referitor la nudurile acestei fresce, el şi-a amintit de momentul când proiectul a fost avizat de Consiliul Culturii, făcând parte din comisia de avizare: Suzana Gâdea, responsabilă cu domeniul Cultură, a intervenit: "De ce nu acoperiţi nudurile cu costume naţionale?". Comisia însă "a protestat".

Scriitorul Tudor Octavian spune că "Nunta cosmică" nu a fost acoperită înainte de 1989 şi că tot timpul a existat un punct de vedere asupra lucrării. Chestiunea nu a fost doar artistică. Sabin Bălaşa avea un regim privilegiat, dar ceea ce s-a întâmplat ulterior cu lucrarea a fost din tembelism şi neglijenţă. N-au protejat-o.

Pictorul Tudor Bălaşa, care îl consideră pe noul proprietar salvator al operei, afirmă că "Nunta cosmică" a fost acoperită după 1989: "A existat un scurt episod, când clădirea aparţinea încă statului, şi cineva a împrejmuit cu sticlă această murală, iar pe porţiunile laterale a funcţionat un mic magazin pentru suveniruri, demontat după ce taică-meu a sesizat acest lucru".

Tânărul Bălaşa spune acum: "Acest parcurs a fost intens şi intim (...). Cred că modul în care se prezintă astăzi clădirea, amenajarea ei interioară, care conţine decoraţiuni realizate după cele mai recente criterii estetice fac un contrast admirabil cu lucrarea. Sunt fericit că murala este nu numai repusă în drepturi, dar şi prezentată într-un cadru corespunzător".

Potrivit lui Tudor Bălaşa, restaurarea a constat în curăţarea porţiunilor care nu aveau nici o problemă. Porţiunile care se puteau salva arătau optic bine, dar pelicula de culoare a trebuit consolitată. Pentru repictare, el a folosit desigur documente fotografice, deoarece au lipsit porţiuni cu desăvârşire. Tudor nu a întâmpinat greutăţi la pictare. El cunoaşte această tehnică "cap-coadă". O singură problemă a avut. A identificat pigmenţii, dar unul nu se mai fabrică. "Era făcut dintr-o sursă naturală, iar producătorul a oprit producţia pentru că nu mai putea asigura continuitatea identităţii nuanţei. Aceasta a fost singura problemă legată de pigmenţi", spune Tudor Bălaşa, mândru că a avut un profesor care i-a transmis absolut tot ce cunoştea în acest domeniu. "Am pornit la drum cu intenţia să-mi întrec maestrul. Din punct de vedere tehnic, mă consider un pictor mai bun decât el", spune cu oarecare demnitate Tudor, fiul lui Sabin Bălaşa.