Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Balcani este numele unui lanț muntos - Stara Planina - din actuala Bulgarie. În trecut, se numea Haemus. Târziu (1808), geograful german Johann August Zeune va introduce în știința europeană, pentru prima oară, după numele acestor munți, termenul de Peninsula Balcanică.”, a comentat, în deschiderea „Dicționarului”, cercetătorul Gheorghiță Ciocioi. Imediat, în completare: „În turca oghuză balkan se tălmăcește prin munte înalt. Turca otomană va păstra, de altfel, înțelesul dat: balkan: Mons magnus (Meninski, Thesaurus, 1680).”
În numele cuvioșilor/ cuvioaselor
Tot dinspre lumea slavă, Gheorghiță Ciocioi a extras cuvintele Prepodobnîi/ Prepodobna: „Termeni slavi, întâlniți în textele românești vechi, dar și în pictura noastră bisericească, atunci când vine vorba de numirea unui cuvios ori a unei cuvioase (Sf. Ioan de Rila, Sf. Parascheva). Adeseori, cuvintele date apar în forme prescurtate. Unii dintre cuvioși au fost chiar mucenici - după o viață de sfințenie petrecută întru virtuți, luând și această numire: cuvios-mucenic. Altfel, în Ortodoxie, sfinții se împart cel mai adesea în cuvioși și martiri. Pătimitorii/martirii sunt numiți la noi mucenici - de la chin/muncă - măka, măcenie (sl).”
Osteneală și frumusețe
Tot aici: „Prepodobnîi (cuvios) este întâlnit mai ales sub forma prepodoben (medio-bg). Numele dat își are originea în podoben (sl.) - asemănător, asemenea. Prefixul pre întărește termenul în cauză (foarte asemănător). Prin rugăciune, post și nevoințe, monahii, asceții etc. s-au străduit să fie asemenea lui Hristos, izbândind ei întru această asemănare. Un nume nespus de frumos, așadar, care acoperă osteneala sfințeniei pe deplin.”
Băbuș, pelican, baba-ptița
În continuare, un cuvânt cu rezonanțe „aeriene” - „Băbuș”. „Este un nume întâlnit la noi mai ales în Dobrogea și Muntenia, fiind prezent însă și în celelalte regiuni ale țării. Înregistrat uneori ca Babuș. Nume de familie, de asemenea, în Balcani (Babuș, Babușev/Băbușev). Babuș/Băbuș este numele pelicanului în bulgară, de unde a trecut și la noi - unde este mai bine cunoscut ca babiță (de asemenea, termen cu origine bulgară și sârbă, dialectal).” Atunci, cum ne-am ales (și) cu termenul „pelican”? Gheorghiță Ciocioi: „Pelican este un cuvânt grecesc (πελεκάν) provenit din pelekys (πέλεκυς) - topor; impus târziu nu doar la noi (cel mai adesea pe cale scrisă, religioasă). Slavii estici au numit pelicanul baba-ptița (баба-птица) - pasărea-baba, considerând termenul baba ca fiind preluat din limbile turcice (bătrân onorabil, mai mare peste, o autoritate, în tălmăcire).”
Vechiul și noul Herson
Mai mult: „În scrierile vechi slave (chiar și în cele religioase), pelicanul mai poartă numele de pasărea nesătulă. În Orientul Mijlociu, e socotit o pasăre sacră, în vreme ce la slavi e un simbol al educației, iar la scandinavi al donatorilor. Înregistrat, în trecut, la noi, ca nume, de asemenea, cu terminații medio-bulgare (Babușin, Băbușª).” Mai departe, în siajul unui nume legendar - Herson: „Oraș în Ucraina, întemeiat de împărăteasa Ecaterina a II-a, în 1778, pe teritoriul Hanatului Crimeei. În amintirea cetății grecești Hersonul Tauridei din secolul al VI-lea î. Hr. (Crimeea). O modă a timpului, altfel, în Imperiul Rus, prin învierea nu puținor nume ale unor vechi orașe bizantine și grecești. Chersónisos (Χερσόνησος), gr. - peninsulă. Evident, actualul oraș nu este așezat pe vreo peninsulă, precum vechiul Herson...”.
Zahăr și pulpă de gutuie
Am ajuns, iată, și la… marmeladă - fără îndoială un termen cu înțeles uitat. Etnologul Gheorghiță Ciocioi are cuvântul: „Marmeladă este un cuvânt portughez. Vine din marmelo, care înseamnă gutuie. Inițial, marmelada a fost așadar un produs gelificat din zahăr și pulpă de gutuie.
Citește pe Antena3.ro
Nume cu înțeles uitat
Aldea – „Mână de fier”
„Nume menționat la puțină vreme după întemeierea Țării Românești. Prezent și astăzi la nord și la sud de Dunăre (Alde, Aldio, Aldea, Aldomir, Aldimir, Aldimirov etc.). Nume turcic, cel mai probabil preluat din cumană. Inițial, Altimir (ăl/el = mână; timir/temir = fier) - Mână de fier. Numele sfântului catolic Aldo (sec. al VIII-lea) - sfânt cu o biografie imprecisă - nu e cunoscut în calendarul roman, ori martirologii până târziu, în sec. al XVII-lea, când iezuiții și benedictinii încep să îl cultive, neputând fi considerat astfel ca provenind prin Biserica Catolică la români și slavii balcanici. Asemenea numelor Vladimir/Vladislav (prescurtate în Vlad), ori Negoslav (Neagoe), Altimir/Aldemir va deveni Aldea/Alde.”
Lucaru – „Băiatul cu ceapa”
„Nume întâlnit în sudul țării. De proveniență bulgărească (Lukarov, Lukarski). Din lukar (bg.) - cultivator de ceapă (luk, bg.).”
Baburu – „Omul-melc”
„Nume întâlnit în sudul țării. Provenit de peste Dunăre (Baburov, Baburski). Din porecla bulgară (dialectală) babur - melc, om mascat, cuc (kuker).”
Bator – „Îndrăznețul”
„Nume provenit din limba maghiară, care se traduce prin - îndrăznețul, curajosul, viteazul.”
Deneș - Dionisie
„Este, de asemenea, un nume întâlnit la românii din Ardeal, ajuns și în celelalte provincii românești.”
Pastila de religie
Cum se raportează islamul la Hristos
În încheiere, o succintă lecție de religie (tot dinspre Gheorghiță Ciocioi).
1. Mahomed este cel dintâi profet al lui Allah. Iisus Hristos este cel mai important profet după Mahomed.
2. Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu, Unul din Sfânta Treime.
3. Iisus Hristos este doar om. Un om care îi apropie pe oameni de Dumnezeu și între ei.
4. Iisus Hristos S-a născut în chip minunat din Fecioara Maria, dar nu devine prin aceasta Fiu al lui Dumnezeu. Iisus, la fel ca Adam, este creat de Dumnezeu fără tată, dar niciunul dintre cei doi nu a fost „fiu al lui Dumnezeu”. - Dumnezeu nu poate avea fii, căci El nu S-a născut și nu a înviat.
5. Potrivit islamului, Iisus nu a fost răstignit, ci a fost „mântuit” într-un mod miraculos de Dumnezeu. „Li s-a părut unora” că ar fi existat Răstignire (Sura An-Nisa).
Cum se raportează musulmanii la Duhul Sfânt, a Treia Persoană a Dumnezeirii
„Mângâietorul - făgăduit de Hristos/ Duhul Sfânt pentru musulmani este Mahomed... În privinţa naşterii lui Mahomed, poetul arab Hassan-ibn-Thabit scrie: «Eram copil. Aveam pe atunci şapte sau opt ani. I-am auzit pe evreii din Medina care se adunaseră şi vorbeau cu voce tare pe strada lor. Unul dintre ei s-a urcat pe un acoperiş şi i-a chemat pe coreligionarii săi îndemnându-i să se apropie. Când toţi evreii au ieşit în stradă, cel care se urcase pe acoperiş i-a anunţat: în această noapte, steaua care vesteşte naşterea lui Ahmed a apărut pe cer. Ahmed s-a născut! [...]»”.
Paracletos - mângâietor, apărător, sfătuitor
Adăugiri: „În Evanghelia după Sfântul Ioan, Iisus anunţă pe ucenicii Săi că va muri, dar că El va trimite un Paraclet, adică un mângâietor. «Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele; şi Eu îl voi ruga pe Dumnezeu Tatăl şi El vă va da un alt Paraclet, ca El să fie cu voi pentru totdeauna... Nu vă voi lăsa orfani». Cuvântul grecesc paracletos se tălmăceşte prin mângâietor, apărător, avocat, sfătuitor, asistent. Iisus îi anunţă, deci, pe ucenicii Săi că le va trimite un paracletos, care va rămâne cu cei credincioşi şi cu ucenicii Săi pentru totdeauna. Acest paracletos, mijlocitor al oamenilor la Dumnezeu, acest mângâietor care va apărea după răstignirea lui Hristos şi înălţarea Sa la cer, este Duhul Sfânt. Aceasta este interpretarea creştină.”
Cel lăudat
Duhul Sfânt S-a pogorât peste credincioşi, aşa cum Hristos a făgăduit, la cincizeci de zile după învierea Sa. Musulmanii nu au citit însă Paracletos, ci Periclitos cuvânt care înseamnă exact: Ahmed ori Mahomed. Mahomed ori cel mai lăudat este superlativul cuvântului ahmed = lăudat, care în greceşte se spune periclitos. Dacă iudeii din Medina citiseră ei înşişi periclitos în primele cinci cărţi ale Bibliei ori Pentateuhul, aveau dreptate să anunţe naşterea lui Mahomed ori Ahmed. (C. V. Gheorghiu, Viața lui Mahomed, Editura Sophia, 2016).
„În turca oghuză balkan se tălmăcește prin munte înalt. Turca otomană va păstra, de altfel, înțelesul dat: balkan: Mons magnus.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Pătimitorii/ martirii sunt numiți la noi mucenici - de la chin/ muncă - măka, măcenie (sl).”, Gheorghiță Ciocioi
„Babuș/Băbuș este numele pelicanului în bulgară, de unde a trecut și la noi - unde este mai bine cunoscut ca babiță.”, Gheorghiță Ciocioi
„Aldea este un nume menționat la puțină vreme după întemeierea Țării Românești. Nume turcic, cel mai probabil preluat din cumană. Inițial, Altimir (ăl/el = mână; timir/temir = fier) - Mână de fier.”, Gheorghiță Ciocioi
„Marmeladă este un cuvânt portughez. Vine din marmelo, care înseamnă gutuie. Inițial, marmelada a fost un produs gelificat din zahăr și pulpă de gutuie.”, Gheorghiță Ciocioi
