x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O lume în care fantasticul, magia domnesc în noaptea Sânzienelor

0
Autor: Magdalena Popa Buluc 23 Iun 2020 - 19:32
O lume în care fantasticul, magia domnesc în noaptea Sânzienelor
Vezi galeria foto

Pe 24 iunie, românii celebrează sărbătoarea Sânzienelor. În noaptea ce precede această zi, minunile sunt posibile, forţele benefice, dar şi cele malefice stăpânesc Pământul. Şi tot în 24 iunie se sărbătoreşte, începând din 2013, Ziua Internaţională a Iei.

În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, eveniment ce pregăteşte minunea Naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară.

Ziua Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”, în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav.

„Pârvan presupune că Diana daco-romană (Diana sancta, potentissima) era aceeaşi divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Această echivalenţă, oricât de probabilă ar fi ea, nu este încă demonstrată, dar nu este nici o îndoială că sub numele roman al Dianei s-ar ascunde, sincretizată sau nu, o zeiţă aborigenă. Or, cultul acestei zeiţe a supravieţuit după romanizarea Daciei şi numele de Diana se găseşte în vocabula românească zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (San(cta) Diana), figură centrală a folclorului românesc. Continuitatea religioasă şi lingvistică a fost asigurată mai ales datorită faptului că procesul de transformare a avut loc într-un mediu popular, adică rural (campestru şi silvestru)”, scria Mircea Eliade.

Legendele spun că Sânzienele sunt fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi „dau puteri” deosebite florilor şi buruienilor, care pot deveni plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă şi fac să rodească holdele, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc, Sânzienele se răzbună, amintindu-şi că fac parte din familia Ielelor.

Bătrânii povestesc că, în noaptea de Sânziene, ielele se adună şi dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageşte. Tot ei cred că cine nu le respectă poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri înecat ori fulgerat.

Asociate solstiţiului de vară, Sânzienele sunt, în tradiţia populară, zânele vesele ale belşugului, ale cântecului şi dansului.

În noaptea ce precede această zi, minunile sunt posibile, forţele benefice, dar şi cele malefice stăpânesc Pământul.

Obiceuri şi ritualuri româneşti

În Noaptea de Sânziene se fac focuri în care se aruncă substanţe cu arome puternice, băieţii agită făclii, se strigă şi se cântă din bucium. Localnicii din satul bistriţean Maieru păstrează obiceiul vechi de câteva sute de ani ca, în ajunul sărbătorii de Sânziene, să aprindă focuri prin care sar pentru a se purifica.

Practicile legate de cunună, aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită “făclia de Sânziene”, alte caracteristici specifice Sânzienelor, îi îndreptăţesc pe etnologi şi folclorişti să considere această sărbătoare drept una a Soarelui.

La baza acestor ritualuri stau florile galbene numite sânziene ce cresc în poieni şi care sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor, pentru a le împleti apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Cununile se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar pe ogoare, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.

Fetele îşi aruncă aceste cununi pe un acoperiş, cele care rămân prinse prevestind măritişul apropiat, sau peste vite: dacă nimereşte una tânără, fata se va căsători cu un tânăr, iar dacă i se prinde cununa într-una bătrână, un om în vârstă îi va fi alesul.

Pentru a-şi vedea sortitul, fetele dorm în noaptea de Sânziene cu un bucheţel din aceste flori sub pernă. De asemenea, dacă le poartă în păr sau la sân, fetele, dar şi femeile măritate vor fi mai atrăgătoare şi mai drăgăstoase.

Un alt obicei este alaiul Drăgaicei – cea mai frumoasă şi mai cuminte dintre fetele satului, care colindă alături de alte tinere îmbrăcate în alb. La răscruci, fetele se opresc şi fac o horă cântând. Se mai obişnuieşte şi ca fetele să fie udate de flăcăi, care umblă prin sat din zorii zilei cu flori de sânziene la pălării.

“În alte locuri din țară, sărbătoarea se numește Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor… După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se curețe de forțele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi!”, scria Irina Nicolau în Ghidul sărbătorilor românești

Tot de Sânziene există un ritual al spălării cu rouă. Roua trebuie adunată în zori de pe plante, în locuri necălcate, pe o pânză albă, stoarsă apoi într-o oală nouă. Bătrânele care se ocupă de asta aduc apoi roua în sat, fără a vorbi pe drum şi evitând să întâlnească pe cineva. Cu această rouă se vor spăla fetele care vor să se mărite repede, dar şi femeile măritate care vor să fie iubite de soţi şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi.

O superstiţie care se referă tot la dragoste spune că îndrăgostiţii care fac împreună baie în râu sau în mare de Sânziene se vor iubi toată viaţa.

„Unii spun că în noaptea aceasta, exact la miezul nopţii, se deschid cerurile. Nu prea înţeleg cum s-ar putea deschide, dar aşa se spune: că în noaptea de Sânziene se deschid cerurile. Dar probabil că se deschid numai pentru cei care ştiu cum să le privească…”, scria Mircea Eliade.

“La Sânziene se înjumătăţeşte anul, iar la miezul zilei Soarele joacă pe cer”. E ziua în care vara începe să dea înapoi, iar cucul amuţeşte, căci a cântat neîntrerupt trei luni. În dimineaţa de Sânziene fetele se spală goale în rouă pentru a fi drăgăstoase.

Sânzienele sunt şi o sărbătoare a iubirii, e ziua în care e bine să faci dragoste, căci Sânzienele aduc bucurie şi rod celor care le serbează. La Sânziene păsările se jelesc căci începe vara să dea spre iarnă. Bărbaţii dau flori fetelor, căci de Sânziene, florile şi tot câmpul încep să dea-napoi. Sânziana umblă în această zi, cea mai lungă din an, pe de-asupra pământului, cântă şi dansează, însoţită de zâne tinere fecioare, purtând toate cununi de flori pe cap şi spice de grâu.

În Noaptea de Sânziene înfloreşte şi „iarba-fiarelor”, care va lumina în întuneric ca aurul, iar la răsărit va picura sânge, lăsând urme roşiatice pe pământ. I se mai spune „iarba-tâlharilor”, pentru că hoţii şi haiducii pot deschide orice încuietoare cu ea. Tot atunci se culege „nebunariţa”, cea mai veche plantă folosită în ritualurile magice, folosită de vrăjitoare pentru a putea zbura.

24 iunie e altă sărbătoare compusă din straturi. În funcție de zonă, unul sau altul dintre staturi are rolul principal. În Bucovina, de pildă, Sfântul Ion de Vară se bucură de o ținere specială, fiind identificat cu Sfântul Ioan cel Nou, ale cărui moaște se află la Suceava. Oamenii merg acolo în pelerinaj […] În alte locuri, greutatea sărbătorii este dată de relația cu Sânzienele, niște zâne bune care zboară noaptea prin văzduh.

O lume în care fantasticul, magia domnesc pentru o noapte, cea a solstiţiului de vară, generator de sărbători încărcate încă de o simbolistică specială, mai ales în lumea anglo-saxonă sau în cea nordică.

Atmosfera magică a acestei sărbători păgâne a inspirat creaţii literare remarcabile, dacă ar fi să amintim numai Nopţile de Sânziene de Mihail Sadoveanu, Noaptea de Sânziene, de Mircea Eliade, Jocul Ielelor, de Camil Petrescu, Hora Domniţelor de Radu Stanca… titluri de referinţă ale literaturii române pornite de la simbolistica zânelor despre care se credea că susţin echilibrul lumii, că pot aduce fericirea, dar şi orbirea, pierderea minţii sau chiar moartea celor care le priveau jocul, se prindeau în hora lor sau încercau s-o rupă.

Sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica, aşa cum mai este ea numită în popor, este strâns legată de planta care îi poartă numele – sânziana – şi reprezintă „momentul de cotitură al verii către iarnă”. Astfel, în aceste zile se credea că vara intră în pământ şi conferă plantelor de leac puteri miraculoase.

 

Citeşte mai multe despre:   noaptea Sânzienelor

 



Mai multe titluri din categorie

Opera Națională București redeschide publicului Sala Mare de spectacole în acest weekend cu „Messa da Requiem” de Giuseppe Verdi

Opera Națională București redeschide publicului Sala Mare de spectacole în acest weekend cu „Messa da Requiem” de Giuseppe Verdi
Opera Națională București redeschide porțile în acest weekend și prezintă publicului sâmbătă, 8 mai, și duminică, 9 mai, începând cu ora 18:30, „Messa da Requiem” de Giuseppe...

TNTm / Din nou împreună în sălile de spectacol! Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului

TNTm / Din nou împreună în sălile de spectacol! Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului
Galerie Foto Din nou împreună în sălile de spectacol! Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului după mai mult de jumătate de an în care, într-un context epidemiologic dur, întâlnirea cu spectatorii a avut loc ex...

O nouă provocare la Palatul Mogoșoaia - Concursul Internațional de arte plastice și literatură Martha Bibescu

O nouă provocare la Palatul Mogoșoaia - Concursul Internațional de arte plastice și literatură Martha Bibescu
Asociatia Pro Valores și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, organizează a doua ediție a Concursului Internațional de arte plastice și literatură care poartă numele fascinantei prințese Martha Bibescu,...

„INT. EXT.”, un performance-manifest despre condiția artistului în pandemie, LIVE în vitrinele Galateca

„INT. EXT.”, un performance-manifest despre condiția artistului în pandemie, LIVE în vitrinele Galateca
LIVE în vitrinele Galateca, într-o perioadă în care sălile de teatru din București sunt închise pe o perioadă nedeterminată. Un spectacol-statement despre condiția artistului în pandemie. Un performance...

4 mai – “Enescu Forever” online de la Palatul Tinerimea Română

4 mai – “Enescu Forever” online de la Palatul Tinerimea Română
Galerie Foto În acest an, când se împlinesc 140 de ani de la naşterea marelui compozitor român George Enescu, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română prezintă concertul omagial "Enescu Forever", eveniment ce va conţine...

„Destinația Eurovision”: Imagini în exclusivitate cu parcursul României la concursul internațional, în fiecare seară, la TVR 1

„Destinația Eurovision”: Imagini în exclusivitate cu parcursul României la concursul internațional, în fiecare seară, la TVR 1
Galerie Foto Doar două săptămâni ne despart de startul celui mai așteptat concurs muzical din 2021 și debutul reprezentantei României, Roxen, pe scena Eurovision.   Pregătirile delegației României au intrat în...

Mărturie plină de culoare în Anul Brâncuși

Mărturie plină de culoare în Anul Brâncuși
Jurnalul vă oferă mâine cartea „Recurs la Brâncuși”, prin care autorul Vasile Vasiescu îi aduce un omagiu artistului, dar trage și un semnal de alarmă în privința stării ansamblului de monumente gorjene....

Cele mai vândute cărţi ale momentului

Cele mai vândute cărţi ale momentului
Pe primul loc al vânzărilor se află „Jurnalul unui Burlac. Conversații cu mama” și este biografia vibrantă a uneia dintre cele mai cunoscute persoane publice din România, Mihai Bendeac. Umorul său unic...

130 de tineri muzicieni din 27 de țări s-au înscris la competiția internațională „YOUTH OF MUSIC” 2021

130 de tineri muzicieni din 27 de țări s-au înscris la  competiția internațională „YOUTH OF MUSIC” 2021
În cadrul competiției Internaționale ”Youth of Music 2021” organizată de Muzeul Municipiului București și Asociația MuseArt s-au înscris 130 de tineri artiști cu vârste cuprinse între 9 și 30 de ani, fiin...

Dirijorul Christian Badea revine, în Vinerea Mare, cu un program integral Mozart. „Această muzică este cel mai bun medicament pentru suflet”

Dirijorul Christian Badea revine, în Vinerea Mare, cu un program integral Mozart. „Această muzică este cel mai bun medicament pentru suflet”
Filarmonica „George Enescu” programează pentru astăzi, 30 aprilie 2021, de la ora 19.00, transmiterea, în regim de live, a unui concert fără public, cu un program integral Mozart, condus de Christian Badea,...

Filarmonica Sibiu organizaează Summit-ul Muzical European

Filarmonica Sibiu organizaează Summit-ul Muzical European
Galerie Foto La 2 ani de la Summit-ul Uniunii Europene de la Sibiu, spiritul european al orașului este readus în prim-plan de Summit-ul Muzical European, organizat de Filarmonica Sibiu. Între 6 și 10 mai, la Sibiu și Deva își ...

Imperiile lumii și ce sunt ele astăzi

Imperiile lumii și ce sunt ele astăzi
S-a vorbit mult despre monarhia britanică odată cu moartea prințului Philip, dar și în perspectiva scandalului dintre Meghan Markle și Casa Regală. Cele mai importante decizii se iau și acum la Windsor, cea mai m...
Serviciul de email marketing furnizat de