Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Evenimentul, desfășurat la sediu, în limbile română și ebraică, are loc luni, 2 septembrie, de la ora 18:00, cu următorii invitați:
- jurnalistul israelian Benny Ziffer cu o prezentare despre cercetările sale desfășurate la Casa Memorială „Panait Istrati” din Brăila, muzeu care reunește manuscrise, cărți cu autograf, ediții rare, ediții princeps, fotografii-document și care găzduiește fondul de documentare cu privire la studiul vieții și operei lui Panait Istrati;
- Zamfir Bălan, curatorul fondului „Panait Istrati” şi director-adjunct al Muzeului Brăilei, cu o intervenție video intitulată „Panait Istrati și lumea evreiască a epocii”;
- Lucian-Zeev Herșcovici, istoric și bibliotecar la Biblioteca Națională a Israelului, cu prezentarea „Aspecte evreiești în scrierile lui Panait Istrati”.
Opera lui Panait Istrati (1884-1935), scrisă în limbile franceză și română, a fost tradusă în peste 30 de limbi. Prozele și romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, ținuturile Brăilei natale, Delta Dunării, un amestec de rase și religii și diverse orașele din Europa prin care a trecut de-a lungul vieții. Printre temele predilecte ale creației sale literare se află fascinația pentru Orient, care pentru Istrati este o sursă de cunoaștere și autocunoaștere, de eliberare și lumină. De asemenea, vagabondajul sau nomadismul este o temă majoră la Istrati, pentru care noțiunea de vagabondaj corespunde naturii sale extrovertite, impulsive și pasionale. Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numără: Chira Chiralina, Ciulinii Bărăganului, Codin, Moș Anghel, Răsărit de soare, Spovedanie pentru învinși.
„Panait Istrati a fost descoperit de Romain Rolland, la începutul anilor `20 ai secolului trecut. A devenit foarte repede unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai lumii. Cu puţine excepţii, şi-a scris opera direct în franceză, păstrând însă atmosfera, gândirea şi particularităţile limbii române. Ulterior, a rescris o bună parte a operei în limba maternă. Este scriitorul a cărei operă stă sub semnul iubirii de oameni şi de libertate – singurul bun pământesc căruia trebuie să-i sacrificăm totul: bani, glorie, sănătate, viaţă şi chiar propria noastră libertate”, îl descrie Zamfir Bălan, curatorul fondului Panait Istrati şi director-adjunct al Muzeului Brăilei.
