Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Muzeul Municipiului București invită publicul la conferința care va fi susținută vineri, 16 iunie, orele 18.00, la Muzeul George Severeanu (Str. Henri Coandă nr. 26), de profesorul universitar Ioan Carol Opriș, Facultatea de Istorie (Universitatea București). Evenimentul este organizat în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei, întâlnirea fiind dedicată importantului subiect referitor la demersurile de realizare a dosarul de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fortificațiilor romane din zona Dunării de Jos.
*****
La începutul anului 2023 a fost depus la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO (Paris) dosarul „Frontiers of the Roman Empire – DACIA”. În acest moment această nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO este, fără urmă de îndoială, cea mai complexă dintre cele pe care România le-a realizat până acum. Ea numără 285 de componente – castre legionare și castre auxiliare, așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri de observație, selectate individual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificare, de-a lungul a 1000 km de graniță provincială. Voluminosulului dosar urmează să i se adauge și secțiunea dunăreană a frontierei romane la Dunărea de Jos (Frontiers of the Roman Empire – EASTERN SECTION, abreviat FRE-ES), într-un dosar distinct pe care România îl pregătește împreună cu Bulgaria, Serbia și Croația.
O trecere în revistă asupra stadiului de pregătire a acestui din urmă dosar, dimpreună cu specificitățile sale și câteva dintre obiectivele selecționate de echipa care îl alcătuiește (sub coordonarea MNIR și a Comisiei Naționale Limes) vor face obiectul conferinței. Toate trei sunt urmare directă a prezenței imperiale nemijlocite și inițiative ale împăraților romani la Dunărea de Jos. În ordinea dată de curgerea fluviului, cele trei sunt podul ridicat între Oescus și Sucidava de către Constantin I, o statio de flotă și punct de aprovizionare (horreum) la Rasova din vremea marelui bellum Dacicum Traiani și, în sfârșit, refacerea fortificației de la Cius (Gârliciu), de către împăratul Valens. Din sursele literare, epigrafice, arheologice cunoaștem reperele cronologice esențiale și evenimentele majore legate de toate cele trei situri.
Astfel, podul care unea cele două maluri ale fluviului între Oescus-Sucidava era inaugurat de împăratul Constantin I în iulie 328. La Rasova-Pescărie, din ordin direct al împăratului Traian și sub supravegherea legatului provincial, începe ridicarea unei statio a flotei moesice la Rasova după august-septembrie 106, la sfârșitul războiului cu Decebal. Logica acestei inițiative constructive documentată arheologic și racordarea la rețeaua rutieră a frontierei se leagă evident de începerea lucrărilor la monumentul triumfal din apropiere - Tropaeum Traiani. Între cele două puncte sunt XIIII milia passuum. Din secolul al IV-lea, locul este cunoscut drept Flaviana, numele fiind primit de la cel al împăratului Constantin I și este sediu al unei alte unități din flota militară (milites nauclarii). În sfârșit, la Cius, la X milia passuum de marele centru militar de la Carsium (Hârșova), în ultimul an al războiului lui Flavius Valens cu vizigoții lui Atanaric (367-369), o mai veche fortificație este refăcută a fundamentis, potrivit unei inscripții de fundare (Bauinschrift) găsită în pavimentul altarului bisericii din Gârliciu, în secolul al XIX-lea. Iarăși, decizia imperială consemnată în sursele literare ale vremii, este adusă la îndeplinire prin munca unor milites Primani, atent coordonați de comandantul (dux) trupelor provinciale, Flavius Stercorius.
Redescoperirea, redocumentarea și reinterpretarea micii fortificații într-o zonă greu accesibilă de pe malul Dunării au fost realizate în cadrul Programului Național Limes al Ministerului Culturii.
Citește pe Antena3.ro
Conferința de Joi la Palatul Suțu
Clarobscur în literatură: semnificații psihologice la Henry James și Mircea Eliade
Ileana Alexandra Orlich, profesor emerit la Arizona State University, va pune în oglindă, la conferința de joi, 15 iunie, ora 18.30, de la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2), două texte literare clasice: „Domnișoara Cristina”, de Mircea Eliade, și „The Turn of the Screw”, de Henry James.
Pe urmele unui bine-cunoscut text al lui Roland Barthes, Ileana Alexandra Orlich împărtășește convingerea că textul literar are nevoie de propria lui umbră, de clarobscurul subversivității, de buzunare, fantome, umbre...
Co-organizator: Iosefina Blazsani-Batto, Lectoratul de de limba română, ASU, Arizona.
Ileana Alexandra Orlich este profesor emerit de studii românești și literatură comparată la Facultatea de Litere și Culturi Internaționale și director al Programului de studii de vară românești și central-europene la Arizona State University.
Publicațiile ei includ 10 monografii, peste 20 de traduceri cu comentarii critice, numeroase capitole de carte și peste 100 de articole indexate. A susținut prezentări în calitate de profesor invitat în China, Coreea de Sud, Republica Cehă, Ungaria, Canada, Italia, Franța, Spania, Marea Britanie și România pe teme precum relațiile culturale, politice și de gen, naționalism și conflicte etnice. Ileana Orlich a predat la universități de stat din România, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, precum și la Institutul de vară pentru Literatură Mondială de la Harvard din cadrul Universității Bilgi din Istanbul. A fost membru în proiectele academice IWL de la Harvard în Seul, Shanghai și Beijing (2010, 2011, 2012). A fondat programul de studii de limba română în cadrul Arizona State University și a facilitat deschiderea lectoratului de limba română în aceeași universitate.
Activitatea sa a fost apreciată prin premii acordate de Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural din România și Institutul Limbii Române. A primit cea mai înaltă distincție culturală a României, Meritul Cultural al României. Este, totodată, Consul General Onorific al României în Arizona și președintele Comitetului de Burse al Corpului Consular al Arizona.
Coordonatorul Conferințelor de Joi: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin.
