Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primul nostru eveniment de vineri a fost, ca de obicei, conferința de presă FITS, găzduită de Octavian Saiu.
Prima parte i-a avut ca invitați pe reprezentanții spectacolului “Duel” - Tanja Gavrilovic (coordonator Teatroskop - Southeastern European Network for Performing Arts), Loic Meuley (atașatul cultural al Institutului Francez la București) și Catherine Faudry (atașat cultural al Institutului Francez în Serbia).
Tanja Gavrilovic: ”Circul face parte din scena independentă, nu este recunoscut de instituții. Teatroskop a lucrat cu companiile independente de circ contemporan din țările din spațiul ex-iugoslav, Serbia, Slovenia și Croația și a fost foarte entuziasmant. Noi ne bucurăm că suntem finanțați în Franța, avem o legătură organică cu scena franceză. În proiectul nostru cu Serbia, Slovenia și Croația, s-a cumpărat o dubiță de circ care circulă între cele trei țări. Aceste spectacole au o componentă transversală, unesc oameni din mai multe țări, arată oamenilor ce se poate face în termeni de critică de circ contemporan, pedagogie de circ și trapez. Nu există o structură pentru așa ceva, mereu aducem un trapez din Franța, se fac ateliere acolo pentru public. Nu putem sprijini doar un aspect, doar distribuția, ne dorim, de fapt, să sprijinim toată scena circului.”
Catherine Faudry: ”Cred că asta face, de fapt, circul: ne aduce aminte cum era să fim copii și să credem că suntem nemuritori. Putem descrie și defini circul în diverse feluri. Spre exemplu, diferența dintre dans și circ este riscul. Când vedem un spectacol de circ, simțim pe undeva, în adâncul nostru, ne dorim ca acei artiști să cadă. E o dorință intrinsecă automată care te provoacă, de fapt, să vii la circ. Corpul artistului de circ este o metaforă în sine, iar materialele cu care operează sunt și ele o metaforă. De asta sunt interesați oamenii.”
Loic Meuley: ”Sunt uimit de tot ceea ce se întâmplă pe scena unui circ, există această energie specială pe care circul ți-o oferă și descoperirea pe care o faci atunci când mergi la circ, în ceea ce privește situația, momentul, contextul politic, de ce nu? Cred că ar fi important să continuăm această legătură și conexiune, sub forma Teatroskop și chiar aștept și artiști români în această legătură.”
A doua parte a conferinței a fost cu reprezentanții London International Gospel Choir, al cărui director artistic este Nina Rosenberger:
”Ne place să cântăm, dar și să spunem povestea noastră. London International Gospel Choir reunește oameni care au credințe diferite, pentru că este vorba foarte mult despre sunetul pe care vrem să îl redăm mai departe. Nu poți cânta gospel singur, de aceea, conexiunea, credința și faptul că suntem împreună ne ajută să mergem mai departe. De regulă, spunem o rugăciune înainte de spectacol și ne bucurăm dacă măcar o persoană pleacă de la spectacolul nostru cu speranța unei zile mai bune, atunci considerăm că am avut un succes.”
O altă conferință a zilei a fost cea cu Matei Vișniec în dialog cu Constantin Chiriac, Ioan Cristescu și Simona Modreanu, o discuție dedicată marelui George Banu.
Simona Modreanu, directoarea editurii Junimea: ”Nu cred că îl putem separa pe eseistul, scriitorul George Banu de omul George Banu. Era exigent, dar era un împărtășitor. Teatrul a rămas pentru el, până la final, un loc magic în care simțea bucuria de a fi. Îl simțeam și spunea, în ultimul timp, că ceva s-a schimbat fundamental în teatru, nu mai era la fel. Era de o meticulozitate extraordinară, îi plăcea ca fiecare cuvânt să se așeze într-o simetrie perfectă. Avea un spirit înalt, o inimă mare și o atenție deosebită pentru detalii. Pentru el, spectacolele teatrale treceau, demult, de primul contact, cu textul, cu regia și se concentrează pe ceea ce înseamnă “o privire de-aproape”. George avea capacitatea unei priviri transversale, făcând ca fiecare element să capete un semn, resemnificându-le el însuși de multe ori.”
Ioan Cristescu, Director Muzeului Literaturii Române: ”Vorbeam foarte des cu George Banu și venea foarte des pe la Muzeul Literaturii. Această carte, „Ultima oară”, are o intimitate aparte. Era, într-adevăr, un împărtășitor. Rareori găsești un eseist care să facă din eseistica lui proză. Ai senzația că atunci când George vorbește despre un fir de praf, acel fir de praf este globul pământesc. Ca să poți vorbi despre asta, ai nevoie de un tip aparte de sensibilitate umană, iar toți cei care l-au cunoscut, cred că au simțit la fel.”
În săli, MAKOM 30. Sărbătoarea dansului ne-a răvășit tuturor simțurile cu frumusețe și profunzime coregrafică marca Vertigo (Israel), iar Milo Rau/NTGent ne-a adus Ultima cină, spectacol care i-a provocat pe cei din sală la multe discuții după vizionare.
FAUST: tribut (Yamamoto Noh Theater, Japonia) a fost un alt spectacol care a umplut, de această dată, Sala Filarmonicii de Stat, iar magia teatrului noh, care începe să fie cunoscută publicului de la FITS, i-a fermecat pe cei prezenți.
Seara, spațiile de joc în aer liber au fost cuprinse de frenezia spectacolelor, dar și a publicului, cu ropote de aplauze care ne-au încălzit tuturor sufletul.
Ultima zi de FITS30
Această ultimă zi de FITS30 a fost o bună ocazie pentru un tur al tuturor expozițiilor din această ediție, fie că vorbim de instalații outdoor sau expoziții în spații interioare.
Au avut loc Consultații poetice, o coproducție Théâtre de la Ville, Teatro della Toscana și Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, concomitent în Piața Huet și la Catedrala Luterană Evenghelică ,,Sf. Maria” (Sacristie).
„Eclectice și imprevizibile, spectacolele companiei Peeping Tom sfidează audiența, așa cum o fac și montările subversive ale lui Marthler și filmele tulburătoare ale marelui regizor David Lynch.” (La Repubblica).
În Curtea Muzeului de Istorie (Casa Altemberger), Musica Ricercata (România) a prezentat Povestea soldatului, un spectacol de Gabriel Bebeselea, pe un text de Charles Ferdinand Ramuz, muzica lui Igor Stravinsky, și cu participarea extraordinară a actorului Miklos Bacs.
(Nu) e sfârșitul lumii spune regizoarea Katie Mitchell, în spectacolul de Schaubühne Berlin (Germania), a doua reprezentație din FITS30.
Forumul Democrat al Germanilor (Sala Oglinzilor) a găzduit concertul unui adevărat copil-minune, fenomen al viorii, Antonio Piculeață, în duet cu Tony Yike Yang, cu un program remarcabil: Sonata de César Franck, Rondo Capriccioso de Saint Saens, Salut d’Amour de Edward Elgar, Syncopation de Fritz Kreisler și, nu în ultimul rând, Cantabile de Paganini.
Maia Morgenstern & Teatrul Evreiesc de Stat au adus pe scena FITS30 pe Rose Ausländer, ultima psalmistă evreică de limbă germană, la Filarmonica de Stat Sibiu. Maia Morgenstern a fost invitata lui Marius Chivu la FITS Talks.
Nostalgie, un spectacol care explorează tema trecerii timpului, a avut loc în Piața Mică, iar în Piața Habermann, Anotimpul iubirii, o comedie romantică exagerată, în stilul unui film mut tradițional.
Stăpânii cheilor (National Theatre of Brno, Republica Cehă) este un spectacol care a adus în prim-plan gesturi nobile și motive josnice. Aceasta este povestea lui Jiří Nečas care, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ascunde o fugară în apartamentul socrului său, ținând cheile în buzunarul de la pantaloni. Spectacolul înfățișează lumea noastră, dincolo de ale cărei ferestre naziștii continuă să mărșăluiască. Kundera dezvoltă temeinic moștenirea nerecunoscută a lui Cervantes și tradiția romanului central-european, explorând această artă deosebită din postura unui eseist strălucit care pune accentul pe o viziune a lumii satirică, rabelaisiană.
In the Mood for Love (Internațional Stradivarius Tour/Alexandru Tomescu - România) e titlul concertului care a avut loc în Curtea Muzeului de Istorie (Casa Altemberger).
Marie Chouinard a prezentat, la Centrul Cultural „Ion Besoiu”, spectacolul de dans Femeie, Miracol, Femeie, o coregrafie care a reglat respirația, o deconstrucție cinică și ludică a feminității într-o lume filtrată în permanență de „privirea patriarhală”.
În Piața Mare, am fredonat ca la… 30 (de ediții FITS)… 20 de ani, alături de trupa Voltaj.
Nici faimosul Faust al naționalului sibian nu a lipsit la această ediție FITS. S-a jucat din nou – cum altfel? – cu casa închisă și este cel din urmă spectacol de teatru din FITS30.
În fine, ultimul spectacol din aceaastă ediție FITS a fost semnat EVSKY & KLS LASERS (România) show-ul de drone și lumini mult-așteptat de tot publicul aflat în aceste zile la Sibiu.
Am zis „ultimul”? Am zis…
Dar ne vom revedea la anul. Negreșit!
