Trei ore de muzică

Maestrul Temistocle Popa, care a compus muzica filmului, are o slăbiciune: „Dintre cele 50 de muzici de film pe care le-am creat, «Veronica» rămâne pe primul loc".

Temistocle Popa şi-a adus aminte cu nedisimulată plăcere de începutul anilor '70, marcaţi şi de „munca" la cele două producţii „Veronica" şi „Veronica se întoarce". „Am scris partiturile după ce ştiam deja scenariul, personajele şi după ce s-a stabilit distribuţia.

Lulu Mihăescu era fiica unui acordeonist, angajat al Ministerului de Interne, şi ne-a cucerit pe toţi. Pe loc. Era un talent înnăscut, un fenomen. Atmosfera de la «Veronica» şi «Veronica se întoarce» mi-o voi aminti cu mare drag. Şi acum mă opreşte lumea pe stradă şi mă roagă să-i fac rost de muzica din «Veronica». Nu a fost scenă fără muzică! Am scris cel puţin trei ore de muzică pentru aceste producţii!" - ne-a mărturisit maestrul.

DOAR OCHII
Lulu Mihăescu a fost în anii '80 clăparul For­maţiei Timpuri Noi, din care făcea parte pe atunci şi Marian Ionescu (liderul Direcţia 5). În acea vreme fusese admisă la Conservator, apoi s-a înscris la Facultatea de Jurnalism şi a început să studieze japoneza. Şi tot prin anii '80, piesa interpretată de ea a fost respinsă la Festivalul de la Mamaia, pe motiv că „e prea occidentală".

„Lulu a apărut în perioada în care noi puneam la punct Proiectul numit «Timpuri Noi»„, ne-a spus Adrian Pleşca (Artanu'). „Gândisem un fel de rock'n roll band cu băieţi... Cu toţii eram foarte curioşi dacă ea se va adapta, dacă va face faţă. Ţin minte că era plăpândă, micuţă, doar ochii erau de ea. Dar avea o forţă, o dârzenie, o putere de muncă şi o inteligenţă muzicală rar întâlnite chiar şi la un băiat.

Era stenică, tonică, ne înţelegeam foarte bine şi avea calităţi muzicale remarcabile. Era mai întâi de toate o pianistă de excepţie. A rămas în trupă trei ani, apoi fiecare şi-a văzut de drumul său, iar prin 1996 a hotărât să plece din ţară. Simţea că nu mai avea ce face aici. Nu-şi găsise locul în România..."

CÂNTECUL VERONICA
Veronica, Veronica,/ Fată bună şi cuminte,/ Cu obrajii de petale/ Şi surâs de catifea./ Veronica, Veronica,/ Numai soare vei avea (...)/ Veronica, Veronica,/ Fată bună şi cuminte,/ Pentru tine, Veronica,/ Traista este darul meu./ Ea e plină de poveste,/E o traistă fermecată/ Poate multe să te-nveţe/ Dacă o asculţi mereu...
Versuri de Mircea Bloc, muzica de Temistocle Popa