Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dar cele mai multe operațiuni au fost făcute, în ultimii ani, de o societate privată pe acțiuni și doar 20% din intervențiile active în atmosferă au fost făcute de o companie a statului, filială a ROMARM. Firma privată care a operat cea mai mare parte a contractelor cu statul pentru producerea ploilor artificiale și lansarea rachetelor antigrindină este scoasă acum de pe piață de ministrul Agriculturii, după ce Corpul de Control al ministrului a constatat că jumătate din operațiuni ar fi nejustificate. Ministrul pregătește o modificare a legislației, astfel încât doar statul român să poată face aceste intervenții și să monitorizeze activitatea, fiind o problemă de securitate națională.
Ministrul Agriculturii, Florin Ionuț Barbu, a oprit deschiderea sezonului de ploi artificiale și operațiuni antigrindină care ar fi trebuit să înceapă pe 15 aprilie, în același timp cu intervențiile active în atmosferă ale țărilor din jur. Ministrul Barbu a declarat, pentru Jurnalul, că nu se justifică aceste intervenții care nu sunt nici omologate, iar pentru a le continua, va dispune mai întâi o serie lungă de analize ale rezultatelor din ultimii ani, dar și de controale, inclusiv de la Corpul de Control al Premierului și de la Curtea de Conturi.
Ministrul Agriculturii mai spune că are în lucru o modificare legislativă, în regim de urgență, pentru a nu mai permite ca aceste intervenții active în atmosferă să fie făcute de firme private, ci doar de statul român, iar sumele alocate Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor s-ar reduce la jumătate, în urma acestor modificări.
Pe de altă parte, intervențiile active în atmosferă țin și de siguranța națională, pentru că operațiunile nejustificate sau neautorizate pot crea foarte multe pagube, atât în agricultură și în turism, cât și în viața de zi cu zi a românilor - inclusiv grindină și inundații.
„Solicitarea a fost din partea fermierilor. Se încearcă presiuni pe mine, pentru că nu a avut nimeni curaj să-i oprească până acum. În primul rând, noi nu avem nici certificare, nici omologare pentru așa ceva. Eu nu spun să renunțăm la ele, dar îmi doresc să știe toată lumea ce se întâmplă. Nu se pot arunca sute de milioane de euro pe niște rachete pe care ei le trag fără să vedem exact care sunt efectele acestor intervenții. Societatea care face intervențiile active în atmosferă nu mai are niciun contract cu statul, în acest moment. Mai au doar un contract pe pază. În continuare nu va mai face aceste operațiuni decât statul român”, a explicat ministrul.
Fermierii au cerut oprirea rachetelor
În total, România are 8 unități de comandă în toată țara, fiecare având mai multe puncte de tragere.
Citește pe Antena3.ro
Circa 80% din operațiuni au fost făcute până acum de compania privată SC Intervenții Active în Atmosferă SA, care a operat pe 6 din cele 8 unități. În afară de firma privată care face intervențiile active în atmosferă, prin contracte cu statul român, al doilea operator este Electromecanica, companie cu capital de stat, filială Romarm, care acum face intervenții în zonele Buzău și Prahova.
Ministrul spune că vor fi angajați specialiști la Ministerul Agriculturii și la Sistemul național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, pentru a gestiona acest sistem. Până acum nu există niciun raport, nici pe partea de Mediu, iar serviciul acesta de producere a ploilor artificiale și de intervenție antigrindină va fi operat exclusiv de către statul român, ceea ce ar reduce și costurile la jumătate.
„Când vom termina de omologat, lansările se vor face de către angajați ai Ministerului Agriculturii și ai Sistemului Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. Eu am o responsabilitate și îmi fac datoria. În cel mult două luni se va intra în normalitate. Eu aș vrea să văd studiul de mediu din zonele în care se trăgeau 56 de rachete în 30 de minute și se pare că acolo ploaia nu mai cădea deloc, iar după ce nu s-au mai tras aceste rachete au crescut cantitățile de precipitații, fără să se producă pagube în agricultură din cauza grindinei. În plus, în anumite perioade ale anului au fost zone în care s-a tras cu rachetele și s-a produs și grindină. Eu nu mai vreau să văd statul român cum este căpușat. Și Ungaria a renunțat, iar acum se mai fac astfel de intervenții doar în Bulgaria și o parte din Republica Moldova”, a mai explicat ministrul Agriculturii.
Omologarea sistemelor, studiul de impact și studiul de mediu se vor face în următoarea perioadă. Ministerul Agriculturii va lansa licitații pentru toate acestea, dar va înainta și un proiect de modificare legislativă, astfel încât să nu se mai poată externaliza aceste servicii către firme private.
„Noi dăm 3.000-5.000 de euro pe fiecare lansare de rachetă. Toți banii se duceau în prestarea de servicii și pe rachete. În momentul de față am pe stoc 5.700 de rachete pe care le vom redistribui pe fiecare unitate. Aveau contracte de zeci de mii de rachete. Eu nu am înțeles acest lucru. A fost o bătaie de joc pe banul public. Peste jumătate din totalul fermierilor din zonele în care sunt amplasate aceste sisteme au semnat pentru a se opri această activitate, pentru că le afectează culturile”, explică ministrul Barbu.
Generatoare la sol, mult mai ieftine
Una dintre soluțiile găsite de ministru ar fi înlocuirea unei părți a intervențiilor cu rachete de generatoare la sol care consumă foarte puține resurse și sunt mult mai ieftine. Astfel de generatoare vor fi achiziționate de Sistemul Național Antigrindină, din fonduri europene, procedura fiind deja în derulare acum.
Reprezentanții societății comerciale SC Intervenții Active în Atmosferă SA, companie care vinde soluții pentru producerea precipitațiilor și sisteme antigrindină în mai multe țări și este operatorul privat din România, susțin că eficiența acestor generatoare ar fi doar de 40%, față de peste 70% a rachetelor. Compania și-a declarat deja intenția de a contribui în continuare la aceste operațiuni, declarând că deține astfel de generatoare funcționale. Dacă statul va elimina posibilitatea de externalizare a acestor servicii care țin de securitatea națională, firma riscă să intre în faliment.
Toate informațiile despre ploile artificiale și sistemul antigrindină sunt publicate atât pe site-ul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor și pe pagina de Facebook a instituției, cât și pe pagina de Facebook a SC Intervenții Active în Atmosferă SA. Reprezentanții companiei au explicat, pentru Jurnalul, cu două săptămâni în urmă, că au împrumutat deja 4 milioane de euro pentru plata salariilor, având 1.500 de angajați, mulți dintre ei fiind experți în domeniu.
În aceeași perioadă, reprezentanți ai SC Intervenții Active în Atmosferă SA au participat la o conferință internațională pe tema ploilor artificiale și a sistemelor antigrindină din SUA. „Zilele acestea, colegii noștri participă la Weather Modification Association Annual Meeting 2025, desfășurat în Statele Unite ale Americii - un eveniment de referință pentru comunitatea internațională din domeniul intervențiilor active în atmosferă. Alături de specialiști, cercetători și operatori din întreaga lume, discutăm despre cele mai noi tehnologii, studii și soluții în domeniul combaterii grindinei, creșterii precipitațiilor și adaptării la schimbările climatice. IAA reprezintă România într-un context internațional în care cooperarea, schimbul de bune practici și inovația științifică sunt esențiale pentru a construi un viitor mai sigur pentru agricultură și comunități”, a comunicat compania care solicită Ministerului Agriculturii reluarea de urgență a operațiunilor antigrindină, după fenomenele meteo din ultimele zile.
Intervențiile inutile sau neautorizate nu pot fi verificate
Una dintre problemele create în anul 2014, când statul român a introdus posibilitatea de externalizare a acestor servicii este faptul că nu există o instituție care să poată monitoriza aceste activități. Verificările sunt făcute de aceeași firmă privată. În acest fel, nimeni nu ar putea constata dacă la un moment dat s-ar face și intervenții neautorizate care să producă inundații și grindină - mai ales pentru că folosirea incorectă a tehnologiei de producere a ploii artificiale poate crea dezastre, așa cum s-a întâmplat deja în mai multe state, după ce s-a încercat crearea de ploi artificiale. Cel mai elocvent exemplu este Dubai, unde autoritățile au declarat oficial că investesc sume enorme pentru a crea ploaie artificială, dar s-a ajuns la inundații istorice și pagube uriașe, în urma acestor intervenții.
Directorul adjunct al companiei SC Intervenții Active în Atmosferă SA, Doru Dorian Popescu, a explicat, pentru Jurnalul, că în Dubai și în alte țări unde s-au produs fenomene meteo extreme care au provocat pagube uriașe s-a acționat incorect în folosirea tehnologiei, iar utilizarea neadecvată a acestor sisteme poate produce dezastre. Acesta mai spune că operațiunile de până acum au fost monitorizate și s-a transmis către Ministerul Agriculturii documentația, încă din luna februarie, pentru omologare, dar ministrul nu a luat-o în considerare.
Firma privată care operează intervențiile active în atmosferă în țara noastră a mai făcut și experimente unice în lume, pe care le prezintă la conferințele internaționale, dar a încercat și să obțină modificări ale legislației astfel încât să crească prin ploi artificiale cantitatea de precipitații, în contracte cu alte companii private care au activitate în agricultură sau cu Hidroelectrica, pentru a produce apa necesară în acumulările bazinale, pe timp de secetă. Statul român a refuzat ambele propuneri.
„Noi am încercat să facem niște teste, în fiecare an, pentru a crește cantitatea de apă, pentru că se pune problema resursei de apă în toate țările. Pe plan mondial, nimeni nu s-a gândit la așa ceva. În anumite condiții ai șansa să produci ploaia, dar nu orice nor e purtător de apă. Singurii specialiști care au adus tehnologii și radare și au investit foarte mulți bani suntem noi. Noi am arătat cu ce ne ocupăm. Domnul ministru a blocat omologarea care se află la cabinetul dânsului și o ține în sertar. Nu semnează, deși există toată documentația, din luna februarie”, a declarat reprezentantul companiei, pentru Jurnalul.
Fermierii se bat cu statul, în instanță
Ministrul Agriculturii a oprit activitatea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, după ce a primit plângeri de la foarte mulți producători falimentați, la rândul lor, de fenomenele meteo extreme.
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), care reprezintă interesele producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, a cerut, în instanță, oprirea sistemului și a obținut o primă hotărâre favorabilă, pe fond. FAPPR a cerut un studiu științific de impact, transparent și independent, privind influența ploilor artificiale și a sistemului antigrindină și omologarea fiecărui punct de lansare în parte, în conformitate cu standardele tehnice și de mediu în vigoare - pe care și ministrul Agriculturii le-a solicitat. Despre acești fermieri s-a lansat zvonul că ar vrea să obțină bani de la stat, sub formă de despăgubiri, după ce grindina le va distruge culturile - deși toți au arătat că intervențiile în atmosferă le-au distrus până acum culturile și tocmai de aceea au acționat în instanță, cerând stoparea operațiunilor.
Oprirea sistemului s-a făcut prin Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 300/26.07.2024 privind suspendarea activităţilor de lansare a rachetelor antigrindină care a venit și ca urmare a reacțiilor din partea unor fermieri din Prahova, Vrancea, Iași și Vaslui disperați că le-au fost distruse culturile. Ordinul a fost atacat în instanță, dar Curtea de Apel București a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a respectivului Ordin.
Război total și risc de faliment
Cei care vor repornirea sistemului de creare a ploilor artificiale și antigrindină sunt membrii altei asociații de fermieri - Clubul Fermierilor Români, o asociație non-profit și neguvernamentală care cere relansarea de urgență a intervențiilor în atmosferă, spunând că viile lor vor fi distruse de grindină și compromise total. Același lucru a explicat, pentru Jurnalul, și directorul adjunct al companiei private care operează intervențiile active în atmosferă.
„Ordinul ministrului a fost atacat de trei persoane juridice. Unul dintre procese are termen pe 31 aprilie. Ceea ce se vehiculează peste tot este o minciună. Sunt niște interese mari și este grav, pentru că dacă pică grindina, domnul ministru a făcut în așa fel încât să nu fie responsabil. Președintele Sistemului Antigrindină a spus că el nu poate porni activitatea, pentru că îl blochează ordinul ministrului. Toate țările au o experiență de 70 de ani cel puțin în aceste activități și contribuie la siguranța națională. În momentul în care va cădea grindina, va distruge toată via. Aici e pagubă mare, nu pe culturi, pentru că trei ani la rând via nu se poate reface, trebuie replantată”, a explicat directorul adjunct al SC Intervenții Active în Atmosferă SA, pentru Jurnalul.
Ceilalți producători spun că lor deja li s-au distrus culturile din cauza răcirii excesive a vremii, care a adus ninsori și îngheț timp de o săptămână. Pe de altă parte, fenomenele acestea extreme au început să apară după anul 2008, când a fost legiferată în România intervenția în atmosferă cu aceste tehnologii, iar crearea precipitațiilor cu ioni de argint implică formarea grindinei - pentru care e nevoie de rachetele antigrindină.
Practic, în timp ce o tabără susține că dezastrul în agricultură e produs de intervențiile active în atmosferă, pentru producerea unei cantități prea mari de ploi și pe perioade prea lungi, astfel încât și temperatura scade nepermis de mult, afectând tot ce este viu, cealaltă tabără susține că agricultura va fi distrusă prin oprirea intervențiilor, pentru că va cădea grindină și va afecta grav culturile.
Cel mai mult are de pierdut firma privată care opera până acum pe aceste contracte cu statul român, riscând falimentul, dacă nu va mai obține contractele. Firma are o cifră de afaceri de aproape 90 de milioane de euro pe an și deja activează și în alte țări, dar nu și-ar putea muta toți cei 1.500 de angajați în celelalte state, dacă în România nu va mai putea desfășura această activitate.
