Rami Khalifé: "Sper ca prin muzică să ne descoperim, să ne cunoaştem şi să ne simţim bine împreună"

● Am pentru inceput o intrebare din partea publicului nostru: cum explicati conceptul de world music, muzica lumii ?
● Nu consider ca muzica trebuie sa apartina vreunei categorii cum ar fi world music ci o consider fructul unei bogate experiente. In cazul meu, reactia se leaga de trecut, de faptul ca am calatorit mult si am cunoscut diferite culturi. Muzica m-a transpus intotdeauna in magie. Stiu ca oamenilor le place sa puna muzica in diverse "cutii" cum ar fi jazz, clasic, world music dar, pe masura ce castigam experienta, descoperim ca aceste prejudecati pot sa puna in pericol chiar frumusetea muzicii. Ma consider un cetatean al intregii lumi si muzica pe care o fac imi reflecta personalitatea si experienta de viata. Am calatorit enorm, de fapt am dubla cetatenie franco- libaneza. Am explorat mereu taramuri noi si, din acest punct de vedere, da, muzica mea poate fi incadrata in categoria world music. Dar cred ca toate muzicile pot fi denumite astfel caci atunci cand, de exemplu, ascultam Mozart, suntem la fel de profund impresionati, fi e ca suntem chinezi, fi e ca suntem francezi. Sunt sigur ca oamenii pun muzica in diferite categorii mai mult pentru a o putea vinde, dar asta induce oarecare limite caci un pasionat de genul clasic ar putea foarte bine sa asculte si alte genuri de muzica in care sa regaseasca infl uente clasice. Este periculos sa pui muzica in cutii diferite cu etichete diferite, caci asta restrange publicul potential, si chiar sansele acestui public de a veni la concerte si de a aprecia muzica in maniera proprie, fara pre-etichetari uneori inhibante.

● Exista oare legaturi intre muzica europeana si muzica tarii dumneavoastra? Poate un fond muzical comun?
● Cred ca toate muzicile s-au influentat si se infl uenteaza unele pe altele. Libanul este asezat la intersectia dintre Orient si Occident, si in arta libaneza se refl ecta acest lucru cu claritate. Muzicile se hranesc toate din acelasi fond comun, de exemplu jazz-ul deriva din clasic caci fara muzica clasica, jazz-ul nu ar fi aparut. Acest fond muzical comun este ca o radacina care ne hraneste pe toti. Diferentele dintre culturi fac muzica magnifi ca si directa, dar in aceste diferente poate fi intrezarita unitatea de la baza.

● Cum ati imaginat programul serii concertului dumneavoastra din cadrul Festivalului International George Enescu ?
● Publicul care va veni pe 19 septembrie in sala de concert va asculta doua lucrari mari dar foarte diferite. Penduland intre mai multe culturi, eu improvizez mult, imi plac descoperirile, lucrez cu mare placere si ma las inspirat de artisti din orizonturi diferite si cu origini diferite. In piesele mele exista infl uente orientale, clasice, de jazz... iar in concertul meu vor fi pe scena doua piane, o baterie si surse sonore electronice. Este de fapt un amestec de muzica electronica, clasica, de jazz si baroca; ceea ce propun eu este o calatorie muzicala in timp.

● Va rog sa imi descrieti felul in care lucrati cu colegii de trupa si de scena. La ce instrumente canta, care este pregatirea lor?
● Suntem un grup omogen, fara solist. Compozitiile sunt originale, improvizam continuu si nu exista reprize. Francesco Tristano, pianistul care apare alaturi de mine, este un fost coleg de la Juilliard School din New York. Acolo ne-am intalnit si, desi studiam pian clasic, pasiunea pentru improvizatie si jazz ne-a apropiat. Astfel am reusit sa realizam acest proiect comun. Cel de al treilea membru al grupului, percutionistul Aymeric Westrich, a fost nterpret de muzica pop si acum este pasionat de muzica electronica.

● Stiu ca veniti pentru prima oara in Romania. Dar poate ca muzica noastra va este deja cunoscuta...
● Desigur, si muzica romaneasca este un produs original al mai multor influente. Compozitorii romani pe care ii cunosc sunt originali, uneori nebuni – desigur, in sensul frumos al cuvantului. Placerea de a improviza ca si generozitatea acestor artisti mi i-a adus foarte aproape caci imi amintesc de cultura tarii mele.

● Ce doriti sa transmiteti celor care va asculta?
● Incerc sa le dau tot ce am mai bun in mine dar, desigur, ei sunt liberi sa aleaga, sa accepte sau sa respinga orice din intregul artistic pe care il ofer. Daca vom reusi ca prin muzica sa depasim barierele de limba ce ne despart, va fi , cu siguranta, formidabil. Exista, sunt sigur, si riscul de a nu fi inteles caci voi prezenta lucrari noi ce se cer descoperite. Ori, in public se afl a intotdeauna curiosi dar si... conservatori. Imi doresc ca seara pe care o vom petrece impreuna sa fi e minunata si publicul sa se bucure de muzica noastra.