Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Kiev, administrația Zelenski așteaptă și urmărește semnalele de la Moscova și Washington și reafirmă aproape zilnic dorința sa pentru „o pace justă”. Orice gând de recuperare a teritoriului confiscat de Rusia pare suspendat pe termen nedefinit.
Ofensivă tot mai amenințătoare
În pofida pierderilor grele suferite, forțele rusești continuă să avanseze într-un ritm fără precedent în regiunea Donețk, una dintre cele patru zone anexate ilegal de către Moscova, pe care Kremlinul încearcă acum să le ocupe în totalitate.
Înaintarea rapidă devine tot mai evidentă, după raportarea zilnică a unui număr din ce în ce mai mare de terenuri și străzi ocupate de unitățile rusești, într-un moment în care trupele Rusiei se îndreaptă spre centura industrială a regiunii.
Rusia ocupă peste 18 % din Ucraina, inclusiv Crimeea și zonele din Donețk și Lugansk, pe care le-a cucerit înainte de 2022. În decembrie, forțele rusești controlau aproximativ 400 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean.
De altfel, unitățile ucrainene sunt mult depășite numeric în estul țării. Un comandant ucrainean recunoștea în urmă cu câteva zile că grupuri mici de infanterie ale rușilor lansau atacuri din mai multe direcții, simultan, făcând extrem de dificilă coordonarea apărării pentru forțele ucrainene.
Din această perspectivă, numărul de soldați aruncați în luptă rămâne principalul factor care face diferența între Rusia și Ucraina pe linia frontului.
Unitățile rusești se aflau ieri la 5 kilometri de centrul orașului Pokrovsk și preluaseră deja controlul asupra localității Kurahove, precum și a unei părți din orașul Torețk, așa după cum dezvăluie înregistrările video geolocalizate, menționate de agențiile internaționale de presă.
Citește pe Antena3.ro
Comandantul unui batalion ucrainean din apropiere de Pokrovsk afirma la începutul acestei săptămâni că forțele rusești din zonă au intensificat bombardamentele și loviturile cu bombe ghidate.
La rândul lui, Viktor Tregubov, purtător de cuvânt al armatei ucrainene, recunoștea la televiziunea națională din Kiev că luptele au continuat în jurul localității Kurakhove, acolo unde trupele locale rezistau încă la centrala electrică, „și, în consecință, nu putem spune că trupele rusești au cucerit orașul în totalitate.”.
„Dar, desigur, cea mai mare parte a orașului a fost redusă la dărâmături.”, mărturisea el în final.
„Modelul rusesc al uzurii simple rămâne neschimbat: inamicul se extenuează, în mod inevitabil, înainte de a fi extenuat de tăvălugul rusesc,”, remarcau, de altfel, la unison, reputații analiști militari Keith D. Dickson și Yurij Holowinsky, într-un studiu recent.
Kievul își redefinește obiectivele
În aceste condiții, obiectivul Kievului este să apere ceea ce mai deține la ora actuală. Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat la o întâlnire cu aliații din Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, organizată în Germania, săptămâna trecută, că prioritățile țării sale în acest an vor fi stabilizarea liniei frontului și consolidarea capacităților de apărare.
În ultimii trei ani, membrii Grupului de contact au alocat Ucrainei peste 126 de miliarde de dolari pentru asistență în domeniul securității. Săptămâna aceasta, în Germania, partenerii au promis ajutoare suplimentare, inclusiv 30. 000 de drone în următorul an, precum și mai multe sisteme de apărare aeriană.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, afirma, în weekend, că statele din coaliție „trebuie să continue să fie alături de Ucraina și să întărească poziția Kievului pentru negocierile care vor încheia într-o bună zi războiul monstruos al lui Putin”.
Întrebarea arzătoare este, însă, când se va întâmpla acest lucru. Austin s-a dovedit, la rândul lui, extrem de ambiguu în privința viitorului conflictului provocat de Rusia.
Atunci când s-a referit la perspectivele oferite de abordarea viitoarei administrații Trump în soluționarea crizei ucrainene, Austin s-a limitat să spună: „Nu voi specula cu privire la direcția în care ar merge.”.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a sugerat însă că noua administrație de la Washington ar putea chiar să întrerupă reuniunile Grupului de contact. El a afirmat că, în acest caz, „grupul va trebui să continue într-o altă formă”.
Putin nu se mulțumește cu o remiză
Negocierile privind încetarea conflictului par puțin probabile în prezent. „Motivul este simplu. Moscova nu este pregătită pentru niciun compromis. Ea joacă la victorie, nu la remiză.”, este de părere „19FortyFive”, site american axat pe probleme de securitate națională, apărare, politică și tehnologie militară.
„Succesul poate fi obținut pe câmpul de luptă sau la masa negocierilor, dar trebuie să fie incontestabil. În viziunea lui Putin, Ucraina trebuie să fie învinsă, iar Occidentul trebuie să recunoască public înfrângerea Ucrainei și a sa!”, adaugă același site.
Negocieri imposibile
Trimisul lui Trump pentru Ucraina, fostul general american Keith Kellogg, declara zilele trecute că speră să fie capabil să găsească o soluție solidă și durabilă la conflict, în termen de 100 de zile.
Trump însuși afirma în timpul campaniei electorale că va pune capăt luptelor în 24 de ore de la preluarea mandatului, dar atunci când a fost întrebat, recent, cât de repede ar putea pune capăt conflictului, el a revenit asupra poziției sale inițiale: „Sper să am la dispoziție șase luni. De fapt, nu, sper să rezolv cu mult înainte de aceste șase luni!”.
Din această perspectivă, nu este foarte clar cum se potrivesc obiectivele neschimbate ale Kremlinului cu intențiile viitoarei administrații Trump.
Platforma de comentarii politice și militare „Futura Doctrina” este de părere că, foarte probabil, Putin „se va asigura că, indiferent de situație, termenul celor 100 de zile, propus pentru soluționarea conflictului, eșuează. El nu are niciun motiv convingător să vină deocamdată la masa negocierilor, gândindu-se că se află acum pe val în acest război”.
De cealaltă parte, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a oferit prea puține indicații asupra termenilor care ar fi acceptabili pentru Ucraina. Cu patru zile în urmă, el s-a mulțumit să precizeze: „Fără îndoială, vom rămâne fermi și vom obține o pace durabilă pentru poporul și țara noastră”.
Până acum, prioritatea sa pare să fi fost susținerea cauzei Ucrainei în fața lui Donald Trump. De altfel, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhii Tykhyi, a declarat, la rândul lui, că Ucraina se pregătește pentru discuții la „cele mai înalte niveluri”.
„Poziția noastră este clară: toată lumea din Ucraina dorește să pună capăt războiului, în condiții corecte pentru Ucraina.”, a spus el, la sfârșitul săptămânii trecute.
Din perspectiva Kievului, în centrul oricărei înțelegeri se află obținerea de garanții pe termen scurt, în vederea monitorizării unei încetări a focului, precum și acordarea unor garanții pe termen lung, care l-ar descuraja pe Putin să folosească un armistițiu pentru a se regrupa și a relua ostilitățile.
Garanțiile ar trebui să includă „investiții semnificative în forța aeriană, apărarea împotriva rachetelor balistice și o divizie grea, complet echipată, conform standardelor NATO.”, susțin Dickson și Holowinsky, în studiul lor recent.
„Zelenski trebuie să aibă o viziune strategică pe termen lung, înțelegând că teritoriile pierdute reprezintă în realitate un membru gangrenat, care trebuie tăiat pentru a salva corpul sănătos.”, mai precizează ei.
În schimb, Moscova va cere, cel puțin, ca Ucraina să cedeze toate teritoriile pe care le-a pierdut până acum și să renunțe la încercarea sa de a adera la NATO, pe care chiar Trump o consideră o provocare la adresa Rusiei.
În acest scenariu, Kievul va trebui să negocieze alte garanții de securitate, așa după cum a declarat Zelenski într-un interviu acordat televiziunii italiene săptămâna trecută, care ar „împiedica Rusia să revină cu o agresiune”.
Condiții de neacceptat
Cu toate acestea, este însă probabil ca administrația de la Kremlin să ceară mult mai mult.
„Este de așteptat ca administrația de la Kiev să accepte limitări extinse privind dimensiunea forțelor sale armate și tipurile de sisteme de armament pe care le poate deține. Aceste propuneri nu reprezintă însă o rețetă pentru o soluționare durabilă.”, este de părere Serhii Kuzan, expert în cadrul grupului de reflecție american „Consiliul Atlantic”.
Moscova nu a dat niciun semn că ar renunța la cererea sa maximalistă de anexare a tuturor celor patru regiuni pe care pretinde că le deține.
„Acest lucru ar însemna predarea unor porțiuni mari de teritoriu ucrainean neocupat, inclusiv a orașului Zaporojia, cu o populație de aproximativ trei sferturi de milion de locuitori.”, susține Kuzan.
Pentru moment, atât Casa Albă, cât și majoritatea comentatorilor occidentali nu văd nicio dorință din partea vreuneia dintre părți de a începe discuțiile. „Nu există nicio așteptare acum ca vreuna dintre părți să fie pregătită pentru negocieri.”, a afirmat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe.
Deși atât Kremlinul, cât și Trump și-au exprimat disponibilitatea pentru o întâlnire la vârf între liderii celor două superputeri mondiale, eforturile premature de a avansa negocierile privind conflictul din Ucraina s-ar putea întoarce împotriva lor, consideră comentatorul rus Giorgy Bovt.
„Dacă întâlnirea are loc prematur, când condițiile pentru pace nu sunt încă îndeplinite, atunci va face mai mult rău decât bine. S-ar putea ajunge la o escaladare și mai mare. În același timp, ambele părți beligerante încă pariază pe continuarea ostilităților, fără a-și considera forțele epuizate.”, a scris el, pe platforma Telegram.
