x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Teatru Dragoste, jocuri de noroc, gloanţe, prostituţie

Dragoste, jocuri de noroc, gloanţe, prostituţie

de Sebastian S. Eduard    |    23 Feb 2014   •   16:11
Dragoste, jocuri de noroc, gloanţe, prostituţie
Regizorul Stephen Barlow mută acţiunea “Rigoletto” în infamul Chicago din vremea prostituţiei

Un grup de şase persoane intră în scenă purtând un sicriu. Păşesc grav şi intră într-un magazin de “Pompe funebre”. Scena se roteşte, iar in spatele geamurilor vopsite în negru găsim un bar în care zeci de petrecăreţi îşi fac de cap. Suntem în Chicago, în 1929, în plină perioadă a prohibiţiei.

Aşa începe, pe scena Operei Naţionale Bucureşti noua producţie “Rigoletto”, în viziunea regizorului de origine australiană Stephen Barlow. O montare extrem de dinamică, cu o scenografie semnată de artistul grec Yannis Thavoris, “Rigoletto” îşi mută astfel acţiunea din Parisul secolului al XIV-lea într-un Chicago în care orice negociere se petrece sub ameninţarea pistolului – o lume dominată de gangsteri, jocuri de noroc şi prostituţie. În noua montare, Ducele devine un fel de Al Capone, afemeiat şi fără scrupule, iar Rigoletto schimbă partitura de bufon cu cea de entertaineer privat al ducelui şi şef al unei agenţii de pompe funebre.

“Am dorit să găsesc un timp şi un loc diferit, unde putem spune această poveste, pentru a o actualiza şi a o face contemporană, pentru a permite publicului să se identifice mai bine cu personajele”, mărturiseşte Barlow, care este convins că oraşul Chicago din vremea gangsterilor defineşte cel mai bine lumea periculoasă şi întunecată din opera lui Verdi.
Din punct de vedere scenografic Yannis Thavoris a vrut iniţial să redea atmosfera acelei epoci în amănunt, ajungând să creeze o scenografie dominată de culori şi forme detaliate. “M-am uitat şi la tablouri din acea perioadă şi la ilustraţii de modă colorate, în care erau prezentate materiale din acea perioadă, deci culorile pe care le-am folosit sunt influenţate de tonurile acelui deceniu”, mărturiseşte artistul, iar sursele sale de documentare nu se rezumă doar la atât, Thavoris fiind inspirat şi de scena operei bucureştene, mai exact de zidul din spatele scenei, “acele cărămizi vechi şi frumoase”, explică Thavoris.

Premiera cu Rigoletto a avut loc la 20 februarie, cu dirijorul Cristian Sandu la pupitru. Partituri excepţionale au făcut toţi artiştii distribuiţi în rolurile principale - Lucian Petrean (Rigoletto), Robert Nagy (Ducele), Shoushik Barsoumian (Gilda). De altfel, întreaga distribuţie numără mai mulţi solişti invitaţi din ţări precum SUA, Italia, Rusia, alături de artişti ai Operei Naţionale Bucureşti şi de invitaţi din alte oraşe ale României.

După cele patru spectacole din aceste zile, următoarele vor avea loc la 14 şi 15 martie precum şi la 2 şi 7 aprilie.


×