Festivalul Național de Teatru 2022. Selecția spectacolelor și structura FNT 32

SPECTACOLE DIN ROMÂNIA

ISTORII FLUIDE

1. Micro-istorii. Familii scindate

1. 8 tați de Tina Müller, traducere Ciprian Marinescu, regia Irisz Kovacs, scenografia, Theodor Niculae, Teatrul de Stat Constanța

2. Antonin Artaud. Familia Cenci după Shelley și Stendhal, traducerea George Banu, regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, muzica originală Vasile Șirli, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași

Citește pe Antena3.ro

Jeff Bezos și-ar face nuntă de 600 de milioane la Aspen, chiar după Crăciun. Cine este logodnica miliardarului, Lauren Sanchez

3. Cancún de Jordi Galcerán, traducerea din limba spaniolă Luminița Voina-Răuț, regia, light design și ilustrația muzicală Felix Alexa (selecție din muzica originală compusă și interpretată de Alexander Bălănescu), scenografia Andrada Chiriac, Teatrul „Nottara” București

4. Copiii nopții de Andrei Radu, regia Alexandru Weinberger-Bara, scenografia Corina Grămoșteanu, video design Sebastian Hamburger, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara

5. Mama de Marta Barceló, traducerea Luminița Voina-Răuț, regia Mariana Cămărășan, scenografia Dragoș Buhagiar. Un spectacol însoțit, asistat și iubit de MC&AFI, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

6. Medeea: Furie, textul și regia Radu Popescu, scenografia Diana Miroșu, muzica Adrian Piciorea, mișcare scenică Teodora Tudose, multimedia Diana Butnaru, Teatrul Apropo București. Spectacolul a fost finanțat de către AFCN.

7. Oameni singuratici, adaptare după Gerhart Hauptmann, traducerea Paul B. Marian, regia, scenografia, adaptarea textului, universul sonor Florin Caracala, video design Andrei Cozlac, mișcarea scenică Alice Veliche, o co-producție Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, FaPt – Fabrica de Artă și Producție Teatrală și Centrul Cultural German Iași / Deutsches Kulturzentrum Iași

8. Părinți și copii de Brian Friel, dramatizare după romanul lui Turgheniev, traducerea și regia Vlad Massaci, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, mișcarea scenică Florin Fieroiu, lighting design Cristian Șimon, video design Constantin Șimon, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

9. Tatăl de Florian Zeller, traducerea Carmen Iernilă, adaptarea scenică Raluca Aprodu, regia Cristi Juncu, scenografia Carmencita Brojboiu, Teatrul Bulandra București

10. Trădare de Harold Pinter, traducerea și regia Bobi Pricop, scenografia Oana Micu, coregrafia și muzica Eduard Gabia, light design Attila Kászoni, Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”

11. Trei surori de A.P. Cehov, traducerea din limba rusă Vladimir Turturica, regia Andrei și Andreea Grosu, scenografia Vladimir Turturica, muzica Mihai Dobre, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu 

12. Vrabia, textul și regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, atmosfera sonoră Oana Hodade, light design Tudor Nicorici și Bogdan Spătaru, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați. Spectacol produs în cadrul PROIECT 9. TEATRU ROMÂNESC CONTEMPORAN, program artistic derulat de Teatrul Dramatic „Fani Tardini” în perioada 2021-2024.

2. Macro-istorii. Societăți fragmentate

1. Cabaret, libretul Joe Masteroff, după piesa lui John Van Druten și povestirile lui Christopher Isherwood, muzica John Kander, versurile Fred Ebb, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu, decorul Sabina Spatariu, light design Costi Baciu și Ștefan Ioșca, traducerea textului Carmen Stanciu, traducerea songurilor Alex Ștefănescu, pregătirea și direcția muzicală Maria Alexievici, Teatrul Odeon București

2. câine cu om, câine fără om, un spectacol pe texte de Lia Bugnar, Dan Coman, Simona Goşu, Maria Manolescu, Oana Pellea, Radu Tudoran și Radu Afrim, regia, video și universul sonor Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, coregrafia Flavia Giurgiu, efecte video & animație Cristian Niculescu, design lumini Dodu Ispas, video oameni și câini Orlando Edward, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

3. Hamlet de William Shakespeare, bazat pe traducerea în limba maghiară de Arany János, dramaturgia András Visky, regia Gábor Tompa, decorul András Both, costumele Bianca Imelda Jeremias, muzica originală Vasile Șirli, coregrafia Melinda Jakab, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

4. Întoarcerea acasă de Matei Vișniec, dramatizarea Ágnes Kali, un spectacol de Botond Nagy, scenografia Andreea Săndulescu, muzica originală și sound design Claudiu Urse, light și video design Cristian Niculescu, coregrafia George Pop, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava

5. Macbett de Eugène Ionesco, traducerea în limba maghiară Róbert Bognár, dramaturgia András Visky, regia Silviu Purcărete, decorul Helmut Stürmer, costumele Lia Manțoc, muzica Vasile Șirli, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

6. Myth Show. O istorie a neîncrederii de Daniel Chirilă, regia David Schwartz, scenografia Alina Herescu, mișcarea scenică Paul Dunca / Paula Dunker, muzica Paul-Ovidiu Cosovanu, lighting design și video Cristian Niculescu, Teatrul Tineretului Piatra Neamț

7. Nu mai ține linia ocupată de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, decorul Andreea Tecla, costumele Andra Handaric, coregrafia Andrea Gavriliu, sound design Adrian Piciorea, video design Ioana Pop și Daniela Groza, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

8. Oameni. De vânzare, textul și regia Carmen Lidia Vidu, dramaturgia Rudolf Herbert, multimedia Cristina Baciu, costumele şi asistenţă decor Ioana Popescu, video live şi muzica Ovidiu Zimcea, ilustrații Gabriela Schinderman, Teatrul German de Stat Timișoara

9. Oedip Rege de Sofocle, traducerea Theodor Georgescu și Constantin Georgescu, regia Declan Donnellan, scenografia Nick Ormerod, muzica Cári Tibor, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

10. Vinegar Tom de Caryl Churchill, traducerea și regia artistică Dragoș Alexandru Mușoiu, decorul Răzvan Chendrean, costumele Luiza Enescu și Oana Cernea, muzica originală Cári Tibor, coregrafia Denisa Irina Vlad, Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”

GRANIȚE FRAGILE

1. Teritorii hibride

1. (anti)aging, conceptul, coregrafia și interpretarea Mădălina Dan și Mihaela Dancs. Centrul Național al Dansului București, E-motional Bodies & Cities / Gabriela Tudor Foundation. În cadrul „Amprenta”, program curatorial al Mădălinei Dan.

2. Are we human or are we dancers?, conceptul și coregrafia Ioana Marchidan, concept muzică Alexandru Suciu, Studio M Sfântu-Gheorghe. Proiect co-finanțat de Fondul Bethlen Gábor

3. Cartea cu poze a copiilor cuminți după The Tiger Lillies, de Phelim McDermott, Julian Crouch, dramaturgia Attila Komán, regia Máté Hegymegi, decorul Botond Devich, costumele Ilka Giliga, design lumini Sándor Baumgartner, leader musical Bence Kónya-Ütő, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe

4. Dragoste și alte crime, bazat pe scenariul filmului cu același titlu al lui Stefan Arsenijević, dramaturgia Krisztián Kiliti, regia Theodor-Cristian Popescu, scenografia și conceptul video Mihai Păcurar, muzica și sound design Andrei Raicu, light design Cristian Niculescu, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe

5. Furtuna după William Shakespeare, traducerea orientativă Cristi Juncu, regia, muzica și versurile Ada Milea, scenografia, video și light design Andu Dumitrescu, versiuni muzicale electronice Alin Teglaş, Teatrul Bulandra București

6. (In)dependenții – homo sapiens non urinat in ventum, un eseu performativ de Catinca Drăgănescu, muzica și sound design Andrei Raicu, orchestrația vocală Andrei Dinescu, light design Alexandros Raptis, unteatru și Idea77.

7. Lacrimile amare ale Petrei von Kant de Rainer Werner Fassbinder, traducerea Victor Scoradeț, regia Radu Nica, coregrafia Ioana Marchidan, scenografia Theodor Niculae, muzica originală Adrian Piciorea, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe

8. Münchausen de Alexa Băcanu, regia Ovidiu Caița, scenografia și grafică live Sebastian Rațiu, video design Mihai Nistor, sound design Nelu Zlei, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava

9. Partea 1. Iubirea, pe texte ale întregii echipe, dramaturgia Cosmin Stănilă și Petro Ionescu, regia Petro Ionescu, scenografia Alexandra Budianu, muzica Alexandru Condurat, Reactor de creație și experiment Cluj. Spectacol produs în cadrul programului cultural „Perspective”, co-finanțat de AFCN.

10. Pescărușul de A.P. Cehov, traducerea Raluca Rădulescu, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, director de imagine Marius Panduru, muzica Rèmi Billardon, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

2. Instalații performative, creații online și VR

1. Actrițe. Adică, scuze că te ating de Michał Telega, traducerea Marina Palii, regia Mihai Păcurar, sound design Vlaicu Golcea, superviser tehnic Alexandru Andrei, producătoare Laura Trocan, Teatrul Postnațional Interfonic. Spectacol realizat în coproducție cu Institutul Polonez din București, cu sprijinul Institutului Goethe București și al Kinema Ikon

și

Notă de trecere de Agata M. Skrzypek, traducerea Marina Palii, regia și sound design Vlaicu Golcea, sculptura cinetică Alex Halka, instalație textilă sarlatan.ro, producătoare Laura Trocan. O instalație cinetico-sculptural sonoră marca Teatrul Postnațional Interfonic. Spectacol realizat în coproducție cu Institutul Polonez din București și cu sprijinul Institutului Goethe București

2. Insula de Teatru VR, Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu Gheorghe

3. Omission Possible, instalație imersivă și interactivă cu Tavi Anghelus, Ina-Alice Danila, Diana Drăghici, Aurora Kiraly, Iosif Kiraly, Denise Lobont, Amalia Mititileu, Irina Motroc, Ana Petrovici-Popescu, Sever Petrovici-Popescu, Diana Păun, Angelica Stan, Alina Tofan, X-Art Collective, Béla Zoltán. Producător Mutual Loop (Holger Lang / Martina Tritthart) în colaborare cu Centrul Naţional al Dansului Bucureşti și Forumul Cultural Austriac în cadrul inițiativei s[a]it{life}, susținută de Ministerul austriac al Afacerilor Europene și Internaționale.

4. 2023 Smart-Family, teatru telematic de Marina Hanganu și Bianca Trifan, regia Marina Hanganu și Camilla Brison, regia video Armine Vosganian, scenografia Andreea Diana Nistor și Greta Gasparini, costumele Marilena Montini și Andreea Diana Nistor, multimedia, platformă de comunicare, design și mecanică robot, animație 3D Ygreq Interactive, muzică și sound design Andrei Petrache, light design Costel Baciu și Marco Grisa. Producători: Teatrul „George Ciprian” Buzău și Industria Scenica Vimodrone, Milano, Italia, în parteneriat cu UCAM Universidad Católica San Antonio de Murcia, Spania și Industria Scenica Vimodrone, Milano, Italia. Spectacolul face parte din proiectul „Tele-Encounters: Beyond the Human”, co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.

5. Turnul #urmatorulnivel, scenariul Ionuț Sociu, Alexandru Mihăescu și Teatrul Basca, regia Alexandru Mihăescu, director de imagine Cristian Ilea, editor imagine Mihai Lazăr, sound design Uțu Pascu, scenografia Lia Pfeiffer, integrare VR Radu Cernescu, foto Adrian Danciu, imagine dronă Valentin Solomie, Teatrul Basca și StageOn

6. The Walks, textul și regia Helgard Haug, Stefan Kaegi, Daniel Wetzel, ideea și dramaturgia Cornelius Puschke, sound design / mix Frank Böhle. Pentru versiunea în limba română: coordonarea artistică și editare video Vlaicu Golcea, traduceri Ondine Cristina Dascălița și Adina Olaru, grafică Mihai Păcurar. Spectacol-experiment (aplicație) produs de Rimini Protokoll Berlin și Teatrelli, în parteneriat cu Institutul Goethe, București

7. Worker of the Year, concept și realizare Ioana Păun şi Flavia Giurgiu, o poveste de Tudor Ganea, coloană sonoră Diana Miron, voce Alexandru Potocean, performance co-produs de ARCUB, Centrul Cultural Clujean şi co-finanţat de AFCN.

SPECTACOLE INVITATE DIN STRĂINĂTATE

1. Before The End ...(Of The World)*, conceptul și realizarea Willy Prager, Iva Sveshtarova, dramaturgia Ivana Ivcovic, muzica Emilian Gastov- Elbi, decor și lumini Ralitsa Toneva, Brain Store Project Production în parteneriat cu DNK – Space For Contemporary Dance And Performance (Bulgaria)

2. Imperium Delenda Est!, poeme de Kateryna Kalytko, Halyna Kruk, Marjan Pyrozh, regia Dmytro Zakhozhenko, scenografia Oleksiy Khoroshko, costumele Mariya Antonyak, lumini  Yevheniy Petrov, Artur Temchenko, Lesia Ukrainka Lviv Academic Dramatic Theatre (Ucraina)

3. Koulounisation, conceptul și interpretarea Salim Djaferi, colaborări artistice Adeline Rosenstein, Clément Papachristou, Delphine de Beare, Laurie Fouvet, Benoît Serneels, scenografia Justine Bougerol și Silvio Palomo, Habemus papam, Les Halles de Schaerbeek, Le Rideau de Bruxelles et l’Ancre – Théâtre Royal de Charleroi (Belgia). Cu sprijinul Fédération Wallonie-Bruxelles.

4. Les Loges, o instalație de Joris Mathieu și Nicolas Boudier împreună cu Haut et Court, filmări Siegfried Marque, Théâtre Nouvelle Génération (Franța). Cu sprijinul Institutului Francez din România.

5. Millennial History, direcția artistică, jurnalism, cercetare, interviuri, concept & conținut Andrea Voets,  muzică, compoziții, voci & live-electronics Andrea Voets, Luke Deane, Sarah Jeffery, dramaturgia și regia Catinca Drăgănescu, mixing Simos Lazaridis, Resonate Productions (Olanda). Proiect prezentat cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România.

6. Pata oarbă de Cosmin Stănilă și Ionuț Sociu, traducerea Ioana Flora, regia Andrei Măjeri, ‍decorul și costumele Adrian Balcău, coregrafia Andrea Gavriliu, sound design Adrian Piciorea, video design Siniša Cvetić, Teatrul Național Sârb, Novi Sad (Serbia)

7. Scaunele de Eugène Ionesco, dramaturgia Florian Hirsch, regia Gábor Tompa, scenografia Dragoș Buhagiar, muzica Rene Nuss, Théâtre National du Luxembourg  (Luxemburg)

8. Simfonia progresului, un spectacol de Artiom Zavadovsky, Doriana Talmazan, Kira Semionov, Nicoleta Esinencu, Nora Dorogan, Oana Cîrpanu, HAU Hebbel am Ufer, Berlin (Germania) și teatru-spălătorie, Chișinău (Republica Moldova)

9. Waste! de Gianina Cărbunariu, traducerea din limba română de Fabiola Eidloth, regia Gianina Cărbunariu, decorul și costumele, Dorothee Curio, muzica Emilian Gatsov, dramaturgia Carolin Losch, Christina Schlögl, Schauspiel Stuttgart (Germania)

10. Zăpada, după Orhan Pamuk, adaptarea și dramaturgia Mateusz Pakuła, regia Bartosz Szydłowski, scenografia și costumele Małgorzata Szydłowska, video Maciej Szczęśniak, Przemysław Czepurko, realizare film Przemysław Fik, Teatr Łaźnia Nowa & Międzynarodowy Festiwal Teatralny Boska Komedia (Polonia)

INTERSECȚII ÎN FNT

1. Pedagogii fluide

1. Arta deschide școala. În cadrul acestui modul vor fi prezentate în școli și licee din București spectacole de teatru (realizate de Asociația O2G, Asociația ARPAS, Asociația Vis-a-Vis, MiniREACTOR de creație și experiment Cluj-Napoca, Teatrul GONG Sibiu, Teatrul Ion Creangă București, Teatrul de Animație Țăndărică București, Teatrul de Păpuși Prichindel Alba Iulia) dedicate elevilor și elevelor, urmate de discuții cu echipele artistice. Modulul cuprinde și o serie de ateliere realizate de artiste și artiști din zona artelor performative (printre care Ana Crăciun Lambru, Cosmin Manolescu, George Cocoș), care vor lucra pe durata festivalului cu grupuri de copii și adolescenți.

2. Facultățile de Teatru în FNT. Într-un moment dificil pentru școlile de teatru din România, afectate de perioada pandemică, FNT își propune să găzduiască producții ale acestora, oferindu-le astfel o platformă de vizibilitate și dialog.

3. Cine mai scrie despre teatru? Timp de 5 zile, studente și studenți ale/ai secțiilor de Teatrologie din facultățile de teatru se vor întâlni cu critici de teatru și teoreticieni/teoreticiene din zona artelor perfomative, pentru a explora modalități de abordare multiple din critica și teoria teatrală.

4. Fără granițe – atelier interdisciplinar dedicat absolvenților și absolventelor din ultimii doi ani ai/ale facultăților de arte din țară, care vor aborda metodologii și practici centrate pe lucrul în echipe mixte de creație. Atelierul este coordonat de regizorul Radu Apostol și de coregraful Florin Fieroiu.

2. Fragil. Dramaturgiile prezentulu

4 lecturi performative din dramaturgia contemporană (pe texte din Germania, Marea Britanie, Polonia și România) vor fi prezentate timp de 4 zile în FNT. Textele abordează problematici socio-politice acute și explorează limbaje dramaturgice experimentale. Modulul de lecturi performative este coordonat de regizorul Bobi Pricop.

3. Realități teatrale în dezbatere

Dezbaterile din acest an onorează două personalități ale teatrului internațional dispărute recent:  Peter Brook și Hans-Thies Lehmann. Totodată, dezbaterile se vor axa pe tematici care au marcat fenomenul artelor performative locale și internaționale în ultimul timp: hărțuirea și abuzurile din facultățile de teatru, cu accent pe soluții și transformări din mediile academice; statutul lucrătorului cultural și iminentele provocări cu care se confruntă sectorul independent; strategiile repertoriale ale teatrelor pentru copii și adolescenți din România și rolul programelor de educație teatrală în școli.

4. Târgul cărții de teatru

Prezentări ale celor mai relevante cărți de teatru din ultimul an și întâlniri cu autorii și autoarele lor.

5. Expoziții dedicate unor personalități ale teatrului din România.

6. Granițe. Riscuri. Urgențe

Maraton performativ în care artiste și artiști din arii diferite vor avea o intervenție de maxim 10 minute în care vor aborda o problematică pe care o consideră urgentă pentru zona lor de interes artistic.

7. FNT on air – teatru radiofonic.

Argumentul curatorilor FNT 2022

Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu, Călin Ciobotari

Echipa curatorială a FNT 2022 a selectat pentru această ediție exclusiv spectacole produse în stagiunea trecută, 2021-2022. În intervalul 1 iunie – 1 septembrie 2022, am vizionat peste 100 de spectacole din întreaga țară, fizic și online, propuse de teatre de stat și independente, cărora li s-au adaugat spectacole internaționale. UNITER a invitat teatrele să trimită câte două propuneri spre vizionare (depășite ca număr în unele cazuri). Desigur, au intrat în atenția noastră și spectacolele vizionate de fiecare curator de-a lungul stagiunii trecute, chiar dacă nu au fost propuse de teatre.

Conceptul festivalului Granițe fragile. Istorii fluide, anunțat după acceptarea mandatului de curatori, ne-a ghidat în structurarea programului care urmărește abordări și tendințe estetice relevante în teatrul românesc de azi. Cele două categorii ale programului propun spectacole și discursuri performative care invită la posibile interpretări ale conceptului, fără ca acesta să devină un criteriu exclusiv. Ni s-a părut important să extindem interesul acordat, în general, spectacolelor de teatru și spre zona demersurilor performative, pentru a răspunde astfel unor propuneri spectaculare variate, care încep să devină din ce în ce mai specific articulate.

Secțiunea Granițe fragile propune observarea unor estetici hibride: am fost atenți la interferențe cu alte genuri, la integrarea tehnologiilor, la hibriditatea teritoriilor estetice, dar și la artiști și artiste ale căror poetici se relevă ca fiind dinamice și coagulează direcții curajoase.

Istorii fragile grupează spectacole care revizitează relația cu trecutul și interoghează prezentul, recitesc istorii colective și de familie din perspective subiective, chestionează episoade controversate din istoria oficială. Am considerat relevantă includerea în structura Festivalului Național de Teatru a unor instalații performative și creații online și VR, ca răspuns direct la transformări semnificative ale limbajelor artistice din perioada pandemică, în care teatrul online a devenit o formulă agreată de un public delocalizat sau atras de tot ceea ce ține de digitalizare.

Alegerea unor spectacole în detrimentul altora, în vederea includerii lor într-un Festival Național de Teatru, nu este nici pe departe o operațiune de tip științific. Asta nu înseamnă, desigur, că alegerea e un simplu act de voință și de gust personal. Am fundamentat  deciziile pe principii, criterii, norme. Le prezentăm, fie și pe scurt, în cele ce urmează:

• Adecvarea spectacolelor la provocările timpului nostru. Am căutat și am apreciat capacitatea spectacolelor de a interoga, în multiple moduri, prezentul, asumându-și riscul de a neliniști și de a abandona reflexele previzibile ale divertismentului facil. Altfel spus, am apreciat acele spectacole care nu se refugiază în spatele unui estetism per se sau al unui discurs minor, ci în care palpită viață, voința de a face și a schimba ceva, fie la nivel individual, fie în sfera familiei sau a societății.

Am admirat prospețimea tematică, dar și curajul abordărilor frontale ale unor subiecte tabuizate sau superficial tratate. Am evitat, în schimb, spectacolele muzeale, cele ce par create într-un alt veac, cele ce transportă monotonie, plictis, inutilitate, blocaj.

• Dimensiunea inovativă a realizării scenice. Dincolo de tristul adevăr că bugetele celor mai multe teatre din România nu permit aventuri tehnologice semnificative, am fost sensibili la preocupări autentice, nu doar declarative, de căutare a unor forme noi, inventive, la efortul de a diversifica, nuanța și fluidiza mijloacele de expresie scenică.
• Performanța actoricească. Nu credem că noile estetici teatrale pe care secolul nostru le aduce în discuție sunt orientate spre o anulare sau spre o ascundere a actorului. Din contră, mai mult ca oricând, actorul/actrița este chemat/ă să consolideze, să interogheze și releve vocea scenică a omenescului, în raport cu toate tentațiile substitutive ale trans-umanului. Ne-am entuziasmat, la fel cum credem că o va face și publicul FNT, în fața unor exemple de actorie veritabilă, puternică.
• Publicul larg și așteptările lui. Teatrul, orice forme ar lua și orice subiecte ar trata, nu vizează (doar) elitele, ci așa numitul „public larg”, sintagmă ambiguă din punct de vedere sociologic, însă importantă din perspectiva deschiderii pe care arta teatrului a manifestat-o și o manifestă în continuare. Credem că FNT trebuie să aibă și această proiecție a „publicului larg”, a așteptărilor și a orizonturilor unor categorii variate de spectatori și spectatoare.
• Reprezentativitatea geografică. Deși e un criteriu discutabil din perspectiva rigorilor de tip estetic, am ținut cont, fără a face compromisuri, de principiul ideal al unei optime distribuții geografice a performanțelor teatrale Am căutat un echilibru regional rezonabil în ceea ce publicul va viziona pe parcursul actualei ediții a FNT. Realitatea teatrală a momentului arată că teatru de calitate se produce peste tot în țară și că ierarhiile de tip periferie-centru sau național-județean-municipal nu mai sunt actuale.
• Propunerile teatrelor. Din considerente pragmatice, imposibilitatea de a vedea și de a ști tot e o limitare pe care trebuie să o acceptăm cu luciditate. Pentru a implica în actul structurării programului chiar producătorii, adică teatrele, am solicitat instituțiilor de spectacole din România câte două titluri pe care le consideră relevante pentru a fi prezentate în FNT. Acestora li s-au adăugat spectacolele vizionate de fiecare dintre noi pe parcursul stagiunii. Credem în formula aceasta de parteneriat între o echipă curatorială și diverse echipe manageriale, formulă care susține construcția Festivalului Național ca rezultat al unor colaborări, al unor comunicări bine intenționate.
• „Fragilități” financiare. Criza economică tot mai acută ce afectează, treptat, întreaga lume ne-a impus succesive restrângeri ale unei mai bogate „liste” inițiale. Ceea ce nu înseamnă că „lista” finală e una de compromis, ci că e rezultatul „fluidităților” și „fragilităților” despre care vorbește chiar conceptul actualei ediții a FNT.
• Invitați internaționali. În pofida timpului extrem de scurt, am reușit să coagulăm o secțiune internațională cu câteva spectacole invitate, disponibile în perioada FNT. Am simțit nevoia să integrăm în această secțiune, ca răspuns direct la convulsiile socio-politice ale războiului din proximitatea noastră, Manifestul ucrainean, un format artistic care conține două expoziții de fotografie, un spectacol și o dezbatere. În aceeași secțiune internațională, propunem spectacole realizate de regizori și regizoare din România și Republica Moldova, care au montat stagiunea trecută în Germania, Luxemburg, Olanda, Serbia. Considerăm valoroasă și importantă creația acestor artiști și artiste care fac vizibil teatrul românesc în plan european. Spectacolelor menționate li se adaugă creații despre colonialism, distopii, transformări socio-politice acute.
• Componenta educațională. În premieră, Festivalul Național de Teatru acordă o atenție specială prezenței artelor performative în școli și licee, precum și elaborării unor formate de ateliere și întâlniri dedicate mediului universitar și tinerilor absolvenți ai Școlilor de Arte. Considerăm că un festival național este și o platformă extinsă de educație artistică, un cadru al formării publicurilor tinere, al întâlnirilor cu potențial transformator, un context favorabil consolidării relației dintre arta contemporană și spațiile educaționale. Pe parcursul festivalului, vor fi jucate spectacole de teatru în școli și licee din București și vor fi realizate ateliere de jocuri teatrale și improvizație, dans, muzică, animație. De asemenea, FNT-ul va găzdui spectacole ale Școlilor de Teatru.
• Spectacole-lectură. În viziunea curatorială pe care o propunem, dramaturgia realităților imediate, realități reflectate în scriituri variate, are un rol extrem de important. Festivalul Național de Teatru propune patru lecturi performative pe texte care abordează tematici extrem de actuale. Una dintre lecturile performative are la bază texte scurte românești, dezvoltate în urma unui concurs de dramaturgie lansat de FNT și a unui atelier de scriere dramatică
• Evenimente complementare. Alături de spectacolele propriu-zise, de lecturile performative și activitățile educaționale, FNT propune dezbateri, vernisaje, precum și un târg al cărții de teatru, care va promova aparițiile editoriale semnificative din ultima perioadă, facilitând totodată și întâlniri cu autorii.