x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Victoria prozatorului realist asupra romancierului politic

0
21 Ian 2021 - 12:49

Apărut în 1976 la Eminescu, editură dragă inimii autorului, „Clipa” lui Dinu Săraru se vrea și este un roman politic. Într-o definiție aproximativă, romanul politic e un text în proză conceput pentru a interveni, cu puterea artei, într-o controversă sau chiar într-o bătălie politică de la un moment dat. De aceea, poate, ca și filmul politic, ca și grafica militantă, ca și cântecul politic, romanul politic își asumă conștient sacrificarea unor condiții de estetică pentru a putea convinge cititorul, chiar dacă exclusiv prin forța artei, să se angajeze de o parte sau de alta a unei baricade.

 

Ceaușescu își promovează echipa

Fixarea în timp a acțiunii unui roman e o operațiune destul de dificilă. „Clipa” lui Dinu Săraru face însă o fericită excepție.

Grație unor amănunte, putem fixa exact până și anii din comunism în care se desfată timpul romanesc: 1968-1970.

1968, deoarece, sub pretextul incursiunii în biografia eroului principal, activistul Dumitru Dumitru, romancierul redă cititorilor un fragment până atunci interzis din trecutul comunist al României: lagărele și închisorile staliniste.

O astfel de realitate ar fi fost imposibil să vadă lumina tiparului, dacă Plenara CC al PCR din 22-25 aprilie 1968 n-ar fi dezvăluit opiniei publice abuzurile și crimele din anii 1950. Activist din ilegalitate, Dumitru Dumitru, prim-secretar de raion, e dat afară din partid, arestat și trimis în lagăr.

Practicând formula întoarcerilor bruște în trecut, „Clipa” ne descrie, cu o minuție balzaciană, atmosfera de suspiciune din anii stalinismului cotropitor, roși de cancerul așa-zisei continue ascuțiri a luptei de clasă, abuzurile colectivizării, viața din lagăr și procesul de reabilitare.

Plenara din 1968 se concentrase exclusiv pe denunțarea abuzurilor împotriva activiștilor de partid; cazul Lucrețiu Pătrășcanu fiind cel mai răsunător. Abuzurile și crimele împotriva politicienilor și gazetarilor interbelici sunt trecute sub tăcere. Chiar dacă ele sunt corectate discret, prin eliberarea tuturor deținuților politici.

Nu e de mirare astfel că victima din roman e un activist de partid și nu un politician burghez. Curajul lui Dinu Săraru, la vremea respectivă unanim recunoscut, face posibilă și dezvăluirea abuzurilor împotriva unor politicieni burghezi și, mai ales, a unor oameni simpli, aceștia din urmă avându-l drept trimis în lumea romanescă pe Năiță Lucean de la Cornu Caprei.

1970 - deoarece o notă transcrisă de editură, cu cursive, după clasicul Sfârșit, precizează că „peste șaisprezece zile, douăsprezece mai 1970, în perioada inundațiilor, orașul din povestea noastră a fost acoperit, pur și simplu, de furia apelor dezlănțuite”.

Anii n-au fost aleși întâmplător de către Dinu Săraru.

Sunt anii de maximă intensitate și amploare a ceea ce s-a numit liberalismul comunist românesc.

În volumul „De la o lovitură de stat la alta”, eu am mers mai departe cu definirea, considerând acești ani drept cei ai „Primăverii de la București”, după bine-cunoscuta sintagmă „Primăvara de la Praga”.

Chiar dacă Nicolae Ceaușescu, învățând din lecția amară a lui Alexander Dubcek, din Cehoslovacia lui 1968, dar și din cea tragică a lui Imre Nagy din Ungaria lui 1956, s-a străduit să țină procesele sub control, atât din teama față de ruși, cât și din intuiția că, lăsată să se desfășoare de la sine, liberalizarea duce fatal la căderea regimului comunist, „Primăvara de la București” se înscrie ca un moment superior în Istoria postbelică a țării.

Radiografia perioadei comuniste nu poate să n-o ia în calcul.

Dacă e radiografie lucidă, firește, și nu rechizitoriu propagandistic, în genul celui practicat în ultima vreme de bolșevicii anticomuniști.

Sub semnul zelului de a simplifica o realitate complexă, noii procurori susțin că Nicolae Ceaușescu a urmărit consolidarea propriei puteri sub pretextul „Primăverii de la București”. Aproape toată echipa lui Dej a fost înlocuită cu una nouă, alcătuită din oamenii săi - se spune.

Că se spune, pur și simplu, n-ar fi nimic rău. Rău e că se spune că o acuză. De parcă ar exista în istorie politician care, odată venit în fruntea unei țări, a unui imperiu, a unui regat sau a unui guvern, nu s-ar da peste cap să-și aducă în jurul său oameni cu care să se înțeleagă, dar, mai ales, care să-i fie devotați!

Procedează altfel președintele american?

De parcă ar exista în istorie politician care să vrea altceva decât consolidarea și lărgirea propriei puteri!

Politicieni care ard de vii pe butucii interesului național, gata să meargă singuri la ghilotină de dragul patriei, se găsesc doar în discursurile cațavenciene și în visele de politologic ale elevelor de pension.

Orice politician veritabil se bate pentru a ajunge și a rămâne la putere. Important e ca acțiunile sale să nu contravină intereselor naționale de la momentul respectiv. Iar dacă acțiunile politicianului sunt în deplin acord cu exigențele istorice ale vremii sale, ele îi dau dreptul de a se numi bărbat de stat.

Nu are nicio importanță dacă tot ce a făcut Nicolae Ceaușescu între 1965 și 1971 - de la denunțarea erorilor și crimelor stalinismului dejist până la reabilitarea trecutului cultural interbelic - a stat sub semnul nevoii sale de a-și consolida puterea.

Are importanță că toate măsurile luate în această perioadă, puse sub sintagma „Primăvara de la București”, au adus în socialismul românesc o anume preocupare pentru respectarea legalității, au destupat, fie și parțial, căile de afirmare a creației, prin reducerea drastică a importanței Dosarului de cadre, au dat credit talentului, inteligenței, pregătirii profesionale.

Un arsenal întreg de mijloace

Abordând cu mijloace literare această perioadă, Dinu Săraru o vede ca pe o luptă între două echipe, între două generații și chiar între două lumi.

Practicând întâia oară după război formula romanului politic, el își angajează romanul, în această confruntare politică, de partea uneia din tabere.

De partea căreia?

A taberei lui Ceaușescu - desigur.

Roman tezist în sensul bun al cuvântului, altfel spus, roman politic modern, „Clipa” convoacă un întreg arsenal de mijloace pentru a face dintr-un text literar o armă combatantă.

Astfel:

- personajele se împart categoric în pozitive și negative, după cum sunt de o parte și de alta a baricadei;

- personajele pozitive se vor idealizate, personajele negative, înnegrite. Ca în orice roman, sau film, sau afiș politic, personajele pozitive trebuie să inspire simpatie, iar cele negative, antipatie;

- Purtătoare ale noului, personajele pozitive sunt binecuvântate cu lungi discursuri și reflecții, menite a le justifica acțiunea, dar și a transmite cititorului noua viziune asupra comunismului;

- personajele, indiferent de gruparea care le-a fost repartizată de autor, respectă mai puțin logica realului psihologic și mai mult logica simbolismului politologic.

Dumitru Dumitru e activistul comunist perestroikist avant la lettre, împrumutând ceva din destinul recent reabilitatului Lucrețiu Pătrășcanu, el e dat afară din partid și arestat pentru ideile sale liberale în fruntea unui raion prăpădit din țară.

Tudor Cernat e tehnocratul împătimit al profesiei sale, vulnerabil la greșeli, explicabile și justificabile însă prin înflăcărarea sa neobișnuită.

 

Citeşte mai multe despre:   dinu sararu,   ion cristoiu

 



Mai multe titluri din categorie

Bilete puse în vânzare online de joi pentru concertul simfonic condus de Gabriel Bebeșelea din 4 și 5 martie

Bilete puse în vânzare online de joi pentru concertul simfonic condus de Gabriel Bebeșelea din 4 și 5 martie
Galerie Foto Filarmonica „George Enescu” anunță că punerea online în vânzare a biletelor se va face în fiecare luni, de la ora 12.00, în săptămâna premergătoare concertelor respective. Pentru concertul...

Ce citeşte Barack Obama

Ce citeşte Barack Obama
Galerie Foto De câţiva ani încoace, recomandările de carte făcute de Barack Obama au devenit extrem de populare, iar oamenii din întreaga lume îşi ghidează lecturile pe baza celor spuse de fostul preşedinte american....

Antrenamente pentru fericire

Antrenamente pentru fericire
Ani de zile, până la ultimele descoperiri din neuroștiințe, am crezut cu toții că, circuitele creierului, odată formate, rămân așa pe viață și că neuronii doar mor odată cu vârsta. Acum însă, știința...

TOGETHER: despre importanța multidisciplinarității și a diversității @ROMANIAN DESIGN WEEK 2021

TOGETHER: despre importanța multidisciplinarității și a diversității @ROMANIAN DESIGN WEEK 2021
Galerie Foto Sub tema #together, festivalul va reuni în programul său online și offline organizații, designeri, inițiative și evenimente care împreună propun un focus pe importanța, succesul și contribuția pe care...

Cele mai cunoscute opere de artă care sărbătoresc dragostea

Cele mai cunoscute opere de artă care sărbătoresc dragostea
Galerie Foto O astfel de selecție a lucrărilor de artă ce sărbătoresc dragostea – de curând celebrată la data aleasă, 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiților, Sfântul Valentin - ar putea fi nesfârșită. Am ales,...

Cărți rupte din viață în noua serie Memoir a Editurii Trei

Cărți rupte din viață în noua serie Memoir a Editurii Trei
Galerie Foto Editura Trei inaugurează o subcolecție în Fiction Connection sub eticheta Memoir, în care va publica o serie de cărți minunat scrise, remarcabile, captivante și irezistibile, care se citesc ca un roman, dar sunt...

Spectacolul muzical Păcală și Tândală aduce în scenă lumea plină de umor a satului românesc

Spectacolul muzical Păcală și Tândală aduce în scenă lumea plină de umor a satului românesc
Galerie Foto A doua producție susținută de Teatrul Muzical Ambasadorii cu publicul în sală se va juca la începutul lunii martie și este „Păcală și Tândală”, un musical de Roman Vlad.   După ce în...

Întâlnire cu Alexander Hausvater în postura de scriitor la Teatrul Stela Popescu, pe 25 februarie

Întâlnire cu Alexander Hausvater în postura de scriitor la Teatrul Stela Popescu, pe 25 februarie
„Alexander Hausvater scrie precum regizează: tensionat, alert, surprinzător, răstoarnă situaţiile, naşte personaje care brusc, fie îşi sfâşie propria piele, şi o îmbracă pe a altuia, jupuindu-l, fie şi-o...

Special de Dragobete: „Să vorbesc cu tine”, o comedie plină de speranță despre iubire, cu Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu, pe scena Teatrelli

Special de Dragobete: „Să vorbesc cu tine”, o comedie plină de speranță despre iubire, cu Antoaneta Cojocaru și Daniel Pascariu, pe scena Teatrelli
Galerie Foto „O rază de lumină într-un timp zbuciumat”, un spectacol plin de iubire și de optimism, „Să vorbesc cu tine”, pe textul cunoscutei Ana-Maria Bamberger, deopotrivă dramaturg și medic, cu Antoaneta Cojocaru...

Jupiter’s Legacy/ Moștenirea lui Jupiter apare pe 7 mai 2021, exclusiv pe netflix

Jupiter’s Legacy/ Moștenirea lui Jupiter apare pe 7 mai 2021, exclusiv pe netflix
Bazat pe romanele grafice semnate de Mark Millar și Frank Quitely, Jupiter’s Legacy/ Moștenirea lui Jupiter este o dramă extraordinară cu supereroi, a cărei acțiune acoperă mai multe decenii și abordează...

Alexandru Repan, o viață dedicată scenei

Alexandru Repan, o viață dedicată scenei
Galerie Foto Legendarul actor al Teatrului Nottara, Alexandru Repan, sărbătorește, vineri, 26 februarie 2021, 81 de ani pe scena vieții. Spectacolul Efecte colaterale, de Alexandru Popa, în regia lui Vlad Zamfirescu, îl aduce...

TEL AVIV. Publicul pasionat de film descoperă patrimoniul cinematografiei românești

TEL AVIV. Publicul pasionat de film descoperă patrimoniul cinematografiei românești
Peste 1.500 de spectatori au vizionat pelicule românești clasice, derulate în cadrul primei ediții online a Festivalului Filmului Românesc în Israel (30 decembrie 2020 – 28 februarie 2021). Acest public...

Casa Artelor Dinu Lipatti redeschide Salonul de muzică în anul 2021

Casa Artelor Dinu Lipatti redeschide Salonul de muzică în anul 2021
În această sâmbătă, Casa Artelor Dinu Lipatti redeschide Salonul de muzică, de la orele 17.00, cu Spectacolul pentru copii „Țărăncuța cea isteață”, în cadrul celei de-a II-a Ediții a Programului Casa Li...

Jurnalul vă oferă o carte memorabilă: ”Iarba Vântului”, al doilea volum al "Trilogiei Ţărănești", de Dinu Săraru

Jurnalul vă oferă o carte memorabilă: ”Iarba Vântului”, al doilea volum al "Trilogiei Ţărănești", de Dinu Săraru
Jurnalul vă oferă o carte memorabilă: ”Iarba Vântului”, al doilea volum al "Trilogiei Ţărănești", de Dinu Săraru. Scrisă la aproape 20 de ani distanță de primul volum, cartea înfățișează viața zb...

„Adevărul”/ „La vérité”, noul film al regizorului Hirokazu Kore-Eda, cu Catherine Deneuve în rolul principal, are premiera în cinema pe 26 februarie

„Adevărul”/ „La vérité”, noul film al regizorului Hirokazu Kore-Eda, cu Catherine Deneuve în rolul principal, are premiera în cinema pe 26 februarie
Galerie Foto „Adevărul”/ „La vérité”, cel mai nou film al regizorului japonez Hirokazu Kore-Eda, care a deschis ediția din 2019 a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, ajunge în cinematografele din...
Serviciul de email marketing furnizat de