Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Evenimentul, desfășurat la sediu, în limbile română și ebraică, a avut loc în data de 2 septembrie, cu participarea invitaților: jurnalistul israelian Benny Ziffer, Zamfir Bălan, curatorul fondului „Panait Istrati” şi director-adjunct al Muzeului Brăilei (prin intervenție video) și Lucian-Zeev Herșcovici, istoric și bibliotecar la Biblioteca Națională a Israelului.
Seara a fost deschisă de directorul ICR Tel Aviv, Martin Salamon, care a accentuat faptul că Institutul Cultural Român are menirea de a prezenta valorile artei și culturii românești în Israel, iar personalitatea și opera lui Panait Istrati este una dintre acele comori care sunt demne de aprecierea oricărui om iubitor de cultură, din orice colț al lumii. Astfel, Panait Istrati a captat atenția unuia dintre cei mai cunoscuți jurnaliști culturali israelieni, Benny Ziffer, care a făcut o adevărată pasiune din cercetarea „pe teren”, în România, la Brăila, a operei marelui scriitor român, muncă de cercetare în care a fost sprijinit și de ICR Tel Aviv.
Benny Ziffer – scriitor, poet și jurnalist israelian, redactor al secțiunii „Cultură și literatură” a ziarului „Haaretz” din 1987 și co-director artistic al Festivalului de Poezie Metula – a avut o prezentare despre cercetările sale desfășurate la Casa Memorială „Panait Istrati” din Brăila, muzeu care reunește manuscrise, cărți cu autograf, ediții rare, ediții princeps, fotografii-document și care găzduiește fondul de documentare cu privire la studiul vieții și operei lui Panait Istrati. De asemenea, Ziffer a inclus și detalii despre vizita sa la Muzeul Literaturii din București, ocazie cu care și-a îmbogățit cunoștințele despre alți binecunoscuți scriitori și cercetători români consacrați în spațiul cultural francez, precum Emil Cioran, Eugen Ionescu și Mircea Eliade. În plus, a prezentat imagini de la sinagoga din Brăila și activitatea comunității evreiești din localitate.
„Editorul Jacob Rosenthal – căruia Panait Istrati îi datorează debutul în literatura română – și Jacob Horowitz – jurnalist și autor al volumului scris în idiș Zile și nopți cu Panait Istrati, împreună cu compozitorul Stan Golestan, editorul Joseph Heissler, fotograful Marcu Klein, Alexandru Ivanovici Rusakov, victimă a regimului bolșevic, și scriitorul Victor Serge (ginerele acestuia) – toți aceștia și încă mulți, mulți alții alcătuiesc nu atât lumea evreiască a epocii lui Panait Istrati, cât o lume a lui cu care s-a aflat în deplină rezonanță sufletească, culturală și omenească.” a declarat Zamfir Bălan, curatorul fondului „Panait Istrati” şi director-adjunct al Muzeului Brăilei, în cadrul intervenției video intitulate „Panait Istrati și lumea evreiască a epocii”. Acesta a mai inclus date biografice despre viața și activitatea acestuia, afirmând că „Panait Istrati a fost descoperit de Romain Rolland, la începutul anilor `20 ai secolului trecut. A devenit foarte repede unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai lumii. Este scriitorul a cărei operă stă sub semnul iubirii de oameni şi de libertate – singurul bun pământesc căruia trebuie să-i sacrificăm totul: bani, glorie, sănătate, viaţă şi chiar propria noastră libertate”.
Istoricul Lucian-Zeev Herșcovici și-a început prezentarea intitulată „Aspecte evreiești în scrierile lui Panait Istrati” încercând a oferi câteva perspective asupra vieții unuia dintre cei mai interesanți scriitori din literatura română: „Cine a fost Panait Istrati? Prefer să răspund cu titlul unei cărţi de Monique Jutrin-Klener: un ciulin dezrădăcinat, scriitor francez, povestitor român („Panait Istrati, un chardon deraciné, écrivain français, conteur roumain”, 1970). Sau, cu titlul unui studiu de Sanda Stolojan, apărut în 1980 – „Panait Istrati, un dissident avant l’heure”. Sau, aşa cum afirma biograful său francez Edouard Raydon, în anul 1968, un „vagabond de genie”. Sau, aşa cum afirma criticul Alexandru Oprea în 1973, „un chevallier errant”. Sau, aşa cum afirmase criticul literar H. Sanielevici în anii 30, „cel mai bun prozator pe care l-a dat până acum România”. Panait Istrati a fost un om de suflet, un om al idealurilor, un om care nu a aparţinut niciodată nimănui.”
Prezentarea lui Herșcovici a fost centrată pe romanul Familia Perlmutter – scris de Istrati împreună cu Josue Jehouda, scriitor evreu de limba franceză – a cărui temă este practic exclusiv evreiască, referitoare la evreii din România și pentru care se pare că Istrati a fost influenţat de personaje reale, fiecare dintre acestea fiind purtătorul unei idei, al unui curent contemporan de atunci, al unei căi de rezolvare a problemei evreieşti.
La finalul evenimentului au luat cuvântul Ruth Oren – profesoară universitară, fotografă și jurnalistă – care a citat un scurt fragment din Chira Chiralina: „O viață de om nu se poate istorisi, nici scrie. O viață de om care a iubit lumea și a străbătut-o e și mai cu neputință de povestit. Dar când omul acesta a fost un pasionat, când el a cunoscut toate formele fericirii și ale nenorocirii străbătând pământul, atunci e aproape o îndrăzneală să încerci să redai o imagine vie despre ceea ce a fost viața lui.” De asemenea, Ruth Oren a prezentat publicului și cartea jurnalistului Stelian Tănase – Viața lui Panait Istrati, apărută la Editura Corint, anul acesta.
Scriitoarea israeliană de origine română Riri Manor, care l-a ghidat pe jurnalistul Benny Ziffer în călătoria sa documentară în România, a luat de asemenea cuvântul, menționând principalul motiv pentru care opera lui Panait Istrati nu este îndeajuns de cunoscută publicului larg, în principal datorită propagandei sovietice denigratoare la adresa scriitorului, campanie provocată de apariția cărții Spovedanie pentru învinși, în care acesta se dezice de idealul comunist bolșevic, după o vizită în URSS.
Opera lui Panait Istrati (1884 –1935), scrisă în limbile franceză și română, a fost tradusă în peste 30 de limbi. Prozele și romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, ținuturile Brăilei natale, Delta Dunării, un amestec de rase și religii și diverse orașele din Europa prin care a trecut de-a lungul vieții. Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numără: Chira Chiralina, Ciulinii Bărăganului, Codin, Moș Anghel, Răsărit de soare, Spovedanie pentru învinși.
