La Desa nunta are o frumuseţe aparte. Obiceiurile nuntaşilor de la Dunăre s-au păstrat ca pe vremea înaintaşilor.
Atracţia principală a nunţilor la Desa era Lache Găzaru, fără discuţie. Programul lui de balade dădea săvoare nunţii. Despre cum decurgea nunta, chefu’, masa şi dansu’ ne-a vorbit Bădoiu Pantelie-Pantelie Bădică, prieten al lui Lache Găzaru.
Personajul principal. Nea Pantelie a ajuns la vârsta în care poveştile spuse nepoţilor îi pot ocupa mare parte din timp. Povestea nunţii este însă o poveste pentru oameni... mai mari. Şi-l are în rolul principal pe Lache Găzaru. “Era cel mai tare în balade. Stând cu el de vorbă te cânta de te făcea de nu-ţi venea să crezi. Nu l-a pus nici un lăutar. El le făcea din gând şi te cânta uitându-te la el. Când îl auzeai cântând îţi dădea nişte emoţii... Ştia, dă-l dracu’ de ţigan!!!”
Hai la joc! Trei zile de poveste. Trei zile de nuntă. Lache îţi venea în bătătură şi te făcea cel mai fericit nuntaş. De fiecare dată era altfel. “El la nunţi cânta înăuntru la meseni, lăutarii erau afară. Mi-a cântat şi mie la nuntă. Am făcut-o acasă. La mine la nuntă a ieşit 12.000 şi la lăutari am dat vreo 4.000. Nunta începea de sâmbătă seara şi se termina luni dimineaţă. Când am făcut eu nunta, sâmbătă seara au venit lăutarii şi s-a jucat hora miresii, jucau copiii, fetele. Ne-am dus la naşi acasă cu Lache şi de acolo am venit cu naşii înapoi la nuntă şi se începea petrecerea mai bine. Se servea o masă seara. Se punea la masă ce se putea. Tăiai trei-patru oi sau o vacă, un viţel, porci nu prea se executau atuncea, da’ oile erau cele mai tari. Le tăia bucătaru şi băga varză cu carne, cum erau timpurile atuncea. Sâmbătă seara dura petrecerea până spre duminică, pe la 11:00-12:00. Atunci plecau şi lăutarii acasă. A doua zi, duminică dimineaţă, Lache cu vioriştii veneau la nuntă şi se duceau cu vestea la naşi. Luau un kilogram de rachiu la naşi, îl beau acolo şi pe urmă veneau iar la nuntă cu naşii. Mesenii apăreau pe la ora 12:00. Când veneau duminică la 12:00 se puneau murături, tot ce trebuia. Venea naşu’, învelea mireasa, plecau prin sat să-i vadă lumea, pe urmă se duceau la biserică, se cununau, tot. Când se întorceau ei, mesenii erau deja la ei acasă. Cei tineri ieşeau la joc, mesenii mai bătrâni stăteau înăuntru la masă. Când se plictiseau şi ei de masă ieşeau afară şi atunci mâncau şi lăutarii dinăuntru. Cânta Lache până seara. Seara se scotea mireasa la horă, juca acolo şi împărţea darurile la meseni. Care erau de-ai miresii, mireasa avea daruri atunci, o perină, un ştergar ţesut. Aşa era la noi!”
Muzica lui Lache Gåzaru, la radio
Despre Lache Găzaru s-au făcut la Radio România mai multe emisiuni în colaborare cu Institutul de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu”. La emisiunea “Ethos şi epos în folclorul românesc” – dintre anii 1973-1980, a fost invitat folcloristul Alexandru Amzulescu, cel care l-a descoperit pe Lache Găzaru şi care a facut cele mai multe culegeri muzicale de la acest lăutar, din comuna Desa, judeţul Dolj. În anii ’60, înregistrări cu Lache Găzaru au fost difuzate în ediţiile emisiunii “Mioriţa”, realizată de Mihai Miron. Selecţiuni din aceste emisiuni au fost editate pe un CD realizat de Editura “Casa Radio”. Din 1990 până în 2006 înregistrările lui Lache Găzaru s-au regăsit în emisiunea “Izvoare”, iar stilul său autentic de interpretare, cu totul particular, a fost analizat în talk-show-ul muzical “Lumea şi muzica”, moderat la Radio România Cultural de Gruia Stoia, împreună cu dr Marian Lupaşcu, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu”.