Succesul de la Mamaia

Compozitor, interpret, prezentator, textier. Marius Ţeicu. I-a descoperit talentul Loredanei la concursul "Steaua fără nume".

A văzut-o la preselecţie şi i-a propus să participe la Festivalul de la Mamaia, Secţia de interpretare. După ce a trecut de prima etapă, Marius Ţeicu i-a compus Loredanei şi o piesă în primă audiţie. "Mi-a plăcut cum cîntă şi m-am bucurat că a fost de acord cu propunerea mea. Aşadar, am creat «Mă întreb ce să fac», care va apărea şi pe CD-ul acesta de Colecţie. A venit la mine acasă şi am repetat cu ea. De la început mi-am dat seama cu cine stau de vorbă, pentru că am un nas care funcţionează întotdeauna din punct de vedere artistic. Chiar i-am spus soţiei mele: «Fata asta o să ajungă mare cîntăreaţă!». Semăna puţin cu Olimpia Panciu… era plină de vervă, foarte talentată, expresivă, transmitea absolut tot ce cînta. Mi-am dat seama că are talent şi pentru teatru, dar era prea micuţă, avea 15 ani, nu împlinise încă 16. Şi, pentru că la Festivalul de la Mamaia trebuia să ai 16 ani, vă daţi seama că am ascuns treaba asta. A cîntat piesa «Foarte bine» şi a luat trofeul. Toţi spuneau că de ce să cîştige trofeul, mai are timp… «Şi dacă nu se mai prezintă la nici un alt concurs? A fost cea mai bună, trebuie să cîştige!», le-am explicat. Juriul a apreciat-o şi, la prima ei participare, a luat premiul pentru interpretare la Mamaia. Vă daţi seama, la vîrsta respectivă a fost o realizare. Trofeul la interpretare nu l-au cîştigat foarte mulţi artişti de-ai noştri la acel Festival. Loredana parcă s-a născut pe scena de la Mamaia", mărturiseşte Marius Ţeicu.

 
SEMNIFICAŢIE. La scurt timp, Loredana Groza a transformat piesa în şlagăr. A început să o cînte în spectacole, în liceele din ţară, la radio. A prins foarte bine şi a intrat imediat în topuri. Era idolul liceenilor. "Este şi un om de caracter. Am lansat foarte mulţi interpreţi, dar nu toţi îşi mai aduc aminte. Loredana recunoaşte că am însemnat ceva la începutul carierei sale, lucru care mă impresionează în mod plăcut. Şirul cîntecelor a continuat… «Cînd iubeşti», «Nu pot trăi fără dor», «Cine crede în iubire?», «Să nu spui bun rămas niciodată», toate în 1988, «Ce va fi cu iubirea mea?», 1991. Toate textele pieselor ei au fost făcute de Eugen Rotaru. În 1992 am scris ultima piesă de pînă acum, «Te-am uitat»", adaugă artistul.

 
PROFUNDĂ. Loredana şi-a dezvoltat pe parcurs un lucru pe care Marius Ţeicu l-a intuit încă de la început. "Mi-am dat seama, continuă compozitorul, că poate fi multilaterală în expresie şi în ceea ce priveşte paleta de genuri muzicale pe care le abordează. Cred că putea să facă foarte bine Mussical. Talentul, seriozitatea, munca sînt cele mai potrivite caracteristici ale Lore-danei. Îmbinate! Dacă nu combini talentul cu seriozitatea şi cu munca, nu faci nimic. Înaintînd în vîrstă, a devenit şi mult mai profundă în ceea ce priveşte pregătirea pieselor, alegerea lor, a textului, prezenţa scenică. Faptul că are o familie, e mamă, soţie… nu-i uşor. Toate îţi iau timp, dar le-a îmbinat în mod armonios. Cîntă bine şi în italiană, în engleză, vorbeşte limbi străine, e un om cu care poţi să fii mîndru să te prezinţi undeva, din toate punctele de vedere, şi cum arată, şi cum se comportă etc.", încheie Marius Ţeicu.

Viaţa între  note muzicale

Gabriela Scraba, redactor-şef adjunct al Redacţiei Muzicale a Societăţii Române de Radiodifuziune, o urmărea pe Loredana la televizor pe vremea cînd avea un bebeluş şi "privitul la televizor era una dintre puţinele distracţii pe care mi le permiteam". "Cu toate că absolvisem Secţia de muzicologie-compoziţie la Conservator, îmi plăcea foarte mult şi muzica uşoară şi urmăream cu plăcere spectacolele, emisiunile muzicale şi de divertisment. Vă fac toate aceste precizări ca să înţelegeţi cam cum eram cînd am văzut-o prima dată pe Loredana şi cîtă muzică îmi trecuse prin auz", spune Gabriela Scraba.

Citește pe Antena3.ro

Ciuperca otrăvitoare cu dinți sau palmierul-fantomă. Cum arată cele mai ciudate plante și ciuperci descoperite în 2024

De la început a fost o solistĂ No. 1

Debutul Loredanei Groza a fost unul de excepţie: "Mi se părea incredibil să ai o personalitate aşa puternică şi atîta siguranţă de sine la 16 ani, nici nu mai vorbesc de vocea excepţională. Am urmărit-o pe tot parcursul carierei ei, o vreme ca simplă admiratoare, iar după 1990 ca redactor muzical la Radio România. Aţi remarcat că am folosit expresia «carieră», şi nu «ascensiune» în privinţa Loredanei. Pentru că nu am considerat că ea a avut o ascensiune, ea a fost de la început o No. 1. Că nu m-am înşelat mi-a demonstrat-o implicarea unor nume grele în repertoriul Loredanei, mai ales a tandemului alcătuit din două vîrfuri ale compoziţiei, respectiv poeziei contemporane, Adrian Enescu şi Lucian Avramescu. Piesele Loredanei erau cele mai moderne, cele mai bine solicitate de noul public consumator de muzică pop. Ca o adevărată profesionistă, şi-a impus de la început standarde de excepţie, şi-a reinventat în permanenţă imaginea şi a reuşit să facă un spectacol din orice apariţie a sa", spune Gabriela Scraba.

E exact cum cîntă

De-a lungul timpului, muzica Loredanei a fost "cap de afiş" în preferinţele Gabrielei Scraba. "Loredana e exact aşa cum cîntă, extrem de feminină şi plină de nerv, e o fiinţă solară, ea radiază lumină, se bucură de tot ceea ce face şi trăieşte intens fiecare clipă din viaţa ei. Nu face compromisuri, a fost exigentă de la început în alegerea propriilor piese. Intuitiv sau nu, nici măcar nu are importanţă."
Ionuţ Răduică