A doua răzbunare a Securităţii asupra Bisericii

Mi-e greaţă de modul in care instituţia menită să ne dezvăluie adevărul Securităţii se implică in diferite campanii politice.

După modul in care se derulează ancheta CNSAS in privinţa dosarelor preoţimii, aş putea spune că necuratul şi-a băgat coada in afacerea asta. Membrii colegiului CNSAS, printre care binecunoscuţii Mircea Dinescu şi Constantin Ticu Dumitrescu, au găsit de cuviinţă să anunţe presa, pe treptele instituţiei, că au fost descoperite dosarele unor prelaţi care au colaborat cu Securitatea.

Şi-apoi, in zilele care au urmat, aceleaşi trepte au fost urcate de feţe bisericeşti. Şi unii şi alţii tac mălc in privinţa conţinutului dosarelor, dar lasă mai degrabă, in stil pur securist, să planeze toate suspiciunile din lume. Evident, zgăndărită de jumătăţile de informaţii oferite, mass-media fac speculaţii, incearcă disperate să afle un adevăr pe care nu vrea să-l spună nimeni.

In alte comentarii din Jurnalul Naţional şi din Săptămăna Financiară m-am pronunţat in legătură cu activitatea CNSAS. O instituţie politică, cu membri ai colegiului de conducere numiţi şi dirijaţi de partide, nu poate avea decăt un comportament politic. Ştim bine că de cele mai multe ori, acolo unde işi bagă coada politica, se alege praful.
Modul de extragere şi cercetare a dosarelor fostei Securităţi, peste care stă acum ca un paşă CNSAS, aduce cu modul in care necuratul mestecă in cazanul cu smoală, scoţănd căte un păcătos in hohote drăceşti.
Pentru că işi clamează săptămănal inocenţa şi buna-credinţă, membrii colegiului CNSAS se vor dezvinovăţi precum genialul Toma Caragiu, cănd vom afla mai multe adevăruri din arhivă. Nu ei au fost de vină. Dracul. El i-a pus să facă ce au făcut. Şi se vor căi sau nu, funcţie de misiunea primită de la partidul care ii susţine.

Mi-e greaţă de modul in care instituţia menită să ne dezvăluie adevărul Securităţii se implică in diferite campanii politice. E război in PNL? Pac la Muscă! Şi-au mai revenit un pic liberalii după lovitură? Bălăceanu-Stolnici informator! A murit Teoctist şi se alege un nou Patriarh? Pac la preoţi! Â

CNSAS nu a demascat complet nici un general de Securitate implicat in acte grave din 1948 pănă in 1989. Nu a propus nici unei instituţii de profil, precum Ministerul de Interne (acum MIRA), SRI sau SIE, degradarea unor foşti ofiţeri şi generali care au săvărşit crime, au pus la cale planuri cincinale de poliţie politică, au distrus destinele a sute de mii de familii, au confiscat abuziv averi. In catastifele acelor instituţii, acei criminali sunt tot generali, tot ofiţeri superiori. Cărăm cu noi in Uniunea Europeană şi in NATO cea mai mare mizerie a comunismului. Ne facem că uităm suferinţele celor care au pierit in inchisorile comuniste sau care au supravieţuit iadului roşu. CNSAS e preocupat acum de jocuri politice. De cănd există această instituţie care mănăncă o păine albă de la bugetul de stat, investigaţiile au mers ca melcul. Parcă toţi oamenii aceia de acolo ar fi plătiţi să nu dezvăluie adevărul, să impiedice demascarea poliţiei politice. Sunt şapte ani de cănd avem doar trei-patru cărţi de studii şi 30 de nume in Monitorul Oficial. Ruşinos!

Acest talmeş-balmeş, scandalurile zilnice şi dezbaterile tensionate pe tema informaţiilor ce vin de la CNSAS, e parcă a doua răzbunare a Securităţii. Prima a fost atunci cănd au reuşit să racoleze milioane de romăni, transformănd un popor superb intr-o naţiune delatoare. Totul doar pentru menţinerea la putere a unor regimuri criminale.

Dar mişcările prin ape tulburi ale instituţiei presupuse a demasca poliţia politică nu absolvă Biserica Ortodoxă Romănă de o vină fundamentală. Aceea de a-i menţine in răndurile ei pe slujitorii lui Dumnezeu, care au bătut palma cu diavolul.

Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, şi Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, sunt doar două exemple. Oricătă simpatie născută din respectul faţă de marii ierarhi ai Bisericii ar exista, cine a colaborat cu Securitatea nu are ce căuta la vărful BOR. Cum să fie păngărit Sfăntul Sinod cu astfel de personaje? Oricăte fapte bune ar fi săvărşit aceştia, păcatul e prea greu să mai rămănă in astfel de funcţii. Frica de Dumnezeu ar trebui să-i determine pe cei din Biserica Ortodoxă la purificarea intru credinţă. Cea care nu a fost făcută in 1990. Să se retragă cei cu păcat la schiturile din vărful munţilor, pentru căinţă.

Nu vreau nici răul, nici dispariţia celor care au confundat atotputernicia Securităţii cu cea a lui Dumnezeu. Vreau doar să mă asigur că la impărtăşanie, enoriaşii nu pupă o mănă care a scris rapoarte la Securitate.

Dacă Biserica Ortodoxă nu vrea amestecul lipsit de inteligenţă şi de bune intenţii al CNSAS, trebuie să-şi facă singură curăţenie.

Acoperirea păcatului unora afectează credibilitatea singurei instituţii naţionale cu putere de reper moral.