Guvernatorul Băncii Naţionale, dl Mugur Isărescu, incerca deunăzi a ne convinge că pavăza poate cea mai importantă impotriva unei corecţii dramatice in cursul leului, ca urmare a mereu agravantului deficit extern, o constituie insuşi regimul cursului de schimb al leului, care este de flotare, ceea ce joacă, in funcţie de condiţiile pieţei, rolul unei supape de siguranţă de la un cazan de presiune, determinănd corecţii din timp care evită exploziile.
Evident, starea economiei reale, şi nu regimul cursului de schimb in sine, constituie cheia problemei! Dar să nu coborăm prea in adăncuri şi să ne menţinem la suprafaţa lucrurilor, punănd intrebarea: dacă, să zicem, regimul cursului flotant este mai asigurator impotriva riscurilor de explozie decăt regimul cursului fix, adică moneda naţională "agăţată" de o monedă internaţională-reper - ceea ce se pretinde că a fost cauza unor căderi financiare chiar ale unor ţări asiatice cu ştaif, atunci de ce nu este folosită supapa cursului flotant pentru a preintămpina explozia cazanului sub presiune pe care il constituie actualul deficit extern al Romăniei? De ce niscai corecţii, să le zicem "dirijate", nu sunt utilizate ca părghii de evitare a unei corecţii explozive?!
S-ar părea că dl guvernator are in legătură cu cursul leului toată indrituirea să se menţină la suprafaţa lucrurilor şi să nu pătrundă prea in adăncurile economiei. Căci nu starea economiei reale este, după cum se vede, cea care determină cursul leului. Capitalurile speculative imping de fapt leul in sus, in ciuda enormului deficit extern, care reprezintă poate imaginea cea mai fidelă a adevăratei stări a economiei reale. După estimările BNR, aceste capitaluri speculative nu constituie decăt vreo 2 miliarde euro echivalent, ceea ce nu reprezintă mare lucru şi, ca atare, continuă guvernatorul BNR, efectul unei eventuale retrageri a acestora de pe piaţă nu ar fi prea mare pe linia unei deprecieri a leului, in cazul in care, la o mişcare mai generală dinspre monedele ţărilor emergente spre monedele-reper de pe plan internaţional, ar părăsi şi Romănia, creănd probleme de lichidităţi valutare pe piaţă. Aici, dl guvernator cade intr-o capcană pe care insăşi domnia sa a deschis-o.
Păi, dacă, după calculele Băncii Naţionale, capitalurile speculative care băntuie prin Romănia nu reprezintă decăt vreo 2 miliarde euro inseamnă că stăm rău de tot! Inseamnă că vreo 100 miliarde euro se văntură prin Romănia pe fluxul inspre străinătate şi pe fluxul dinspre străinătate pentru a finanţa exporturi, importuri, transferuri de stat şi private, relaţii de turism, creditări, investiţii şi atătea altele şi doar 2 miliarde euro "fac" cursul, cum se spune, căci ştie şi Grivei că doar capitalurile speculative apreciază leul, tocmai impotriva situaţiei din economia reală, care ar reclama, din contră, o depreciere a monedei naţionale. Pe linie de consecinţă, o plecare a acestor 2 miliarde euro ar urma să fie dezastru pentru leu, dacă tocmai ele il fac atăt de falnic! Oricum, n-ar putea fi vorba de efecte doar derizorii, cum ar dori să sugereze dl Isărescu, mai ales că nu avem de-a face numai cu 2 miliarde euro, cifră probabil deliberat minimizată de guvernator pentru a ne linişti!