In acceptia generala, colectionarul e un om cu stare si cu un arbore genealogic prestigios, fin cunoscator al artelor si existand intr-o lume de privilegiati. Pana nu demult, asta intelegea toata romanimea prin "lumea colectionarilor". Si nu gresea, pentru ca la noi colectiile de arta, devenite de patriomoniu spiritual, aveau toate un proprietar cu un nume si cu loc in istorie.
Inmultindu-se la nesfarsit targurile si coborand negotul de obiecte cu marcaj artistic de la galeriile si casele de licitatii la targul duminical cu inventar divers avand patina timpului, s-au diversificat, inmultindu-se, de asemenea, in toate straturile sociale amatorii de lucruri de colectie. Fenomenul are ceva dintr-o explozie in lant, in care secventele sunt, in acelasi timp, cauza si efect. Cauza adanca a fenomentului trebuie aflata nu in evolutiile comertului, in general, ci in modificarile suferite de abordarile istoriei. Lumea s-a cam plictisit de cartile care glorifica razboinicii si sacralizeaza conflagratiile. Istoria curenta a societatii omenesti intereseaza mai mult decat partinitoarele povesti patriotice, cu variatii de fond de la o tara la alta.
Arheologia sociala a rescris istoria de zi cu zi a comunitatilor, cu accent pe obiectele si marturiile de interes popular. O data cu aceasta si-au schimbat preocuparile si colectionarii de inventar divers. Practic, tot ce are un nume, o functie si un loc, intr-un proces social de durata, devine subiect de colectie. E destul sa observam ce infinitate de forme si tratamente, in materiale dintre cele mai elaborate, are intr-o istorie fundamentala, incepand cu locurile primitive, banalul caus devenit, in timp, cana, bol, pahar, vadra, butelca etc. Altfel spus, concretizarea, intr-o nesfarsire de intruchipari, a relatiei cana-apa si continator-continut. Un muzeu universal al causului ar fi cel mai vast cuprins de inventivitate umana de la omul de rand la designerul de casa mare.
Si dictionarul colectionarului s-a modificat intr-un mod care ne permite sa vorbim de o miscare tectonica. Formula "obiect de arta" e dublata si treptat inlocuita de cuvantul "colectibile". Cataloagele de licitatii pe categorii de colectibile, expozitiile foarte nuantat directionate, pe genuri, stiluri, teme si clase de obiecte, cu atuul timpului modelator, au incurajat noile categorii de colectionari. De la colectiile de picturi, sculpturi, creatii decorative si lucruri de pret, de la stransura de "curiozitati" si de orientalisme, lumea colectionarilor nu mai e una a elitei, ci a unor pasionati din toate straturile societatii. Investitia nu mai e doar una financaira si de prestigiu. Pasiunea, invatatura, flerul, gustul, calatoriile, tenacitatea si entuziasmul devin mijloace de capatai si pentru toate sensibilitatile. E una dintre izbanzile regimurilor democratice. Istoria societatii nu poate fi scrisa cu adevar, fara munca de albina a colectionarului de "de toate" si de pretutindeni.