x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Cum a apărut porecla Bibanu'

Cum a apărut porecla Bibanu'

de Florin Condurateanu    |    03 Mai 2017   •   08:10
Cum a apărut porecla Bibanu'

Unii oameni au harul de a surprinde cu fraze nostime, cu replici izbucnite din inspiraţia lor de moment, e vorba de un talent din clasa aceea de calităţi din care face parte şi digitaţia lui Paganini, de exemplu. Gheorghe Visu este un actor de clasă, arborează mereu o atitudine sobră şi cu atât mai spectaculoase sunt vorbele cu umor izvorâte din inspiraţia lui de moment. Regizorii se bucurau când Visu improviza câte o zicere de mare haz şi îi dădeau liber la astfel de fraze glumeţe. Juca rolul unui bulibaşă şi, plictisit de cicăleala muierilor din familia lui numeroasă, le dă satisfacţie pirandelor, care îi cereau să le cumpere laptopuri. La mall, brunetele cu fuste înflorate aleg calculatoarele de firmă, cele cu simbolul cunoscut al trustului renumit, un măr muşcat pe o parte. La filmare, Gheorghe Visu improvizează următoarea frază, spusă cu reproş la casa unde scotea un “snop” de euroi: “Haoleu, mânca-v-aş gura, mă goliţi de bani, măcar mărul de pe capac să nu fie muşcat, a halit vreunul o parte din măr”. S-au prăpădit de râs toţi din echipa de filmare, iar momentul acesta din film cu hazul improvizat de Visu a stârnit ropote de aplauze. Mulţi nu ştiu de ce uriaşul actor Dem Rădulescu, profesor de teatru, adulat de generaţii întregi de actori, era poreclit Bibanul. Porecla îi devenise veritabil nume. În emisiunea mea, acasă la Dem Rădulescu, el a dezlegat misterul: “Eram dintr-o familie de negustori harnici din Râmnicu Vâlcea. Am povestit la şcoală că mama ne-a gătit o saramură de peşte şi colegii mi-au prins cu un ac de siguranţă de gulerul din spate al cămăşii un peşte desenat pe un carton. De aici mi s-a lipit porecla Bibanul”. A intrat în folclorul străzii replica inventată de Dem în timpul cupletului cu Jean Constantin: “Eu am frică de avion, Jean nu se teme, are aripi să zboare singur la o adică”. Iar lui Jean îi convenea să facă pe ţiganul. La restaurant, când era cu prietenii printre mese, se învârtea o ţigancă bătrână oferind flori. Jean Constantin cumpără un buchet şi-l plăteşte cu bani mulţi. Se miră amicii: “Ce te-a apucat de i-ai dat aşa sumă mare bronzatei?”. Şi Jean a lansat un răspuns de s-au tăvălit toţi de râs: “Recuperez banii diseară, acasă, că florăreasa e maică-mea”. În realitate, Jean Constantin era din neam de greci creoli din Eforie.

×