Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„De ce?”, este întrebarea pe care o adresează cu obstinaţie copiii, mai ales în perioada asta, când se încearcă să li se facă educaţie financiară. Chiar așa, de ce nu atașează băncile românești carduri pentru toate monedele în care deschid conturi? Lăsând leul şi referinţa euro la o parte, ele deschid conturi în dolari, la care ataşează carduri, dar cu foarte puţine excepţii o fac când e vorba de lira sterlină. În schimb, dacă ne uităm la fintech-uri, la cardurile acestora, nu prea e loc de „discriminare”, aşa cum procedează băncile şi, vorba copiilor, nu prea se înţelege de ce.
La fel ca în cazul transferurilor de bani, care durează pe relaţia bancă X - bancă Y ore sau zile, şi în cazul fintech-urilor - secunde, iar sunt nevoit să mă întreb dacă băncile sunt de părere că ar trebui înlocuite produsele lor cu cardurile nebancare şi aplicaţiile aferente?
Sigur că dacă ajungem cu discuţia la online banking apare din nou întrebarea de ce nu inscripţionează băncile româneşti user-ul pe carduri şi IBAN-ul, împreună cu BIC-ul, aşa cum se vede în ţările civilizate? N-ar satisface astfel mai bine necesităţile clientelei? Din motive de securitate pare să vină răspunsul. Bine, acest lucru însă chiar şi atunci când clienţii îşi asumă riscul? În fine, la fel ca în cazul cardurilor în lire sterline ataşate la conturi există o excepţie, o societate bancară din România care inscripţioneză IBAN-ul pe unele carduri emise, dar user-ul de internet banking tot nu îl scrie nimeni, aşa cum fac băncile din străinătate, ca să nu-şi piardă clienţii timpul, care înseamnă bani.
Vi se pare complicată discuţia? Vorbim de forward-uri, futures-uri şi opţiuni? Nu, doar de ceea ce ar face obiectul întrebării de ce, a copiilor, că, repet, tot suntem într-o perioadă când sunt ei educaţi intens financiar.
Şi tot copiii pot întreba şi statul care va introduce până în august 2021 cardul de identitate cu cip, de ce el nu conţine și permisul de conducere, asigurarea RCA ori rovinieta? Atunci când polițistul te oprește, ia plasticul cu cip și îl scanează. Oare e prea greu ca cip-ul să conțină și un portofel electronic cu care să se plătească utilitățile și transportul public, precum cel cu autobuzul sau cu metroul? În Suedia există așa ceva și plățile cash sunt aproape inexistente.
Copiii ar putea să întrebe dacă actul de identitate cu cip poate să concureze cardul bancar. Li s-ar putea răspunde că dacă statul nu e preocupat de aşa ceva, precum cel paternalist scandinav şi doreşte să devină unul mai mic, ar putea să transfere către băncile care cer oricum actualizarea datele personale evidenţa populaţiei, plata impozitelor ori a transportului în comun şi dacă se desfiinţează trezoreriile şi casieriile publice te pomeneşti că bugetul ar ajunge de la deficit la excedent!
Citește pe Antena3.ro
