Decolteu, esenţa dreptei

Politica se prezintă, uneori, fără sutien. Şi îi face pe unii să uite cît de jos a ajuns ştacheta, care este nivelul de cultură generală şi decenţă al unor persoane care au ajuns să vorbească în numele unor partide.

În seriozitatea specifică domniei sale, Mircea Geoană s-a luat de femeile de pe dreapta eşichierului politic, mai decoltate şi nu prea inteligente. Şi pline de E-uri, pentru că au silicoane. Problema cu inteligenţa e discutabilă. Deşi am avut nişte exemple concrete în ultima perioadă. Dar există o certă scădere a ştachetei reprezentării politice în ultimii patru ani, şi problema asta merită luată în discuţie. La votul uninominal pe care îl vom aplica în noiembrie, sînii, siliconaţi sau nu, devin poate un argument valabil pentru anumiţi alegători. Se apropie vremea cînd constatarea filosofică: "Maaaamăăă, ce bună e asta!" va ţine locul programului politic sau competenţei candidatului.

Ce bucurie mai mare va fi pentru anumiţi votanţi ca, după episodul 665 Elodia, să vadă la ştiri frumuseţe de balcoane de dreapta, tresărind, de grija naţiunii, prin Senat? Decît adormiţi în fotoliu sau vreun general în retragere (de intelligence) care scot briceagul în plen, o blondă siliconată, ştampilată uninominal, e satisfacţie garantată.

Pentru actualul nivel de cultură politică, votul uninominal promovat cu pasiune inconştientă de preşedinte va fi potenţat şi de silicoane sau prezenţă constantă la jalnicele jurnale tv de sport, care n-au nici o legătură cu sportul.

În fond, electoratul este omogen. Toate opţiunile sînt bine reflectate în vot. Fiecare însă mizează pe un tip de electorat. Şi aici PD-L îşi arată în mod conştient decolteul, pentru a nu se vedea bordura triplă.

Ca absolvent de ENA şi diplomat de carieră, Mircea Geoană atrage atenţia că politica derapează atunci cînd e valorificată prin opţiunea "push up".

Din ieşirile nervoase sau bădărăneşti ale unor politicieni, la cel mai înalt nivel, sau prestaţiile unor blonde şi brunete cu silicon în piept sau buze, cu maşini de 100.000 euro cumpărate cu banii jos, e clar ce se înţelege pe la noi prin doctrina populară. Bîlbîieli, reguli de gramatică lăsate pe dreapta, preşedinţi ai regatelor Europei...  Politica se prezintă uneori fără sutien. Şi îi face pe unii să uite cît de jos a ajuns ştacheta, care este nivelul de cultură generală şi decenţă al unor persoane care au ajuns să vorbească în numele unor partide.

Doamne ce se visează Sharon Stone intră în politică, direct sus. Şi ne arată tuturor argumentul lor principal, precum faimoasa actriţă în faza binecunoscută, picior peste picior, din Basic Instinct. E un instinct primar în sprijinul electoral acordat unor astfel de persoane. Principalele lor calităţi sînt IQ-ul corporal şi miliardele pe care le pot absorbi cu lejeritate la sacoşă sau prin firmele de partid.

Mircea Geoană arată cu degetul spre liderul de drept al PD-L. Preşedintele are cu ce, cu cine, cînd vrea. Blonde cu decolteuri largi şi buze soft. Şi alianţe cu miliardarii în euro, implicaţi în afaceri imobiliare fără număr.

Din ce în ce mai mulţi români se simt profund dezamăgiţi de ciulamaua portocaliu-maronie în care trăim azi. De catastrofa din domeniul infrastructurii, de faptul că prin corupţie la nivel înalt s-au cheltuit miliardele de euro şi străzile oraşelor plus drumurile naţionale arată chiar mai rău. Cu creierii zgîlţîiţi de gropi, turbaţi de traficul inadmisibil şi timpul dublu sau triplu petrecut la volan în oraşe sau în afara lor, nişte români savurează decolteul politic şi îi acordă girul prin vot. Îşi fac rău cu propria mînă.

După 18 ani de la prima competiţie electorală aproximativ liberă, sloganul FSN de atunci, în care se regăseau Iliescu şi Băsescu, a evoluat: "Decolteul apare, soarele răsare!".  

La alegerile din noiembrie vom concluziona, unii cu tristeţe, alţii cu bucurie, că politica românească e muc şi sfîrc.