Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe fondul unei obraznicii cu limuzine de lux si granguri care nu-si mai incap in piele si in bani petrecuta la Timisoara, reiau o intamplare care nu-mi da liniste. Dupa prabusirea, urmata de inec, a unor fetite de gimnaziu, in fosa septica a scolii dambovitene unde invatau, un alt copil, de asta data din Sibiu a cazut in closet si a murit. Reporterul spune ca tragedia s-a petrecut intr-un cartier de romi. Parintii, observand ca nu mai apare copilul, l-au cautat si i-au observat cadavrul in mizeria din hazna. Nici mama si nici tatal, inteleg, nu s-au aruncat sa-l scoata, viu sau mort, ci s-au grabit 'sa anunte autoritatile'.
Autoritatile, sosite la locul tragediei, au consemnat, intr-un proces verbal, tragedia. Sunt convins ca starea abulica a parintilor nu tine de etnie. Tiganii, cei mai multi, isi apara copiii. Ii cresc, in stilul lor, dar ii cresc. Mai nou, vad asta la mine in sat, la Sangeru, ii duc la scoala, ceea ce nu se petrecea in vremea in care mama, Dumnezeu s-o ohihneasca in pace, era directoarea institutiei si alerga zilnic in tiganie sa convinga parintii sa-si lase copiii sa invete carte. Parintii copilului mort la Sibiu, intr-o zona, zice-se civilizata, mai rasarita decat primitivismul din Regat, n-au intrat in disperari. Cel putin asta pricep din relatarea de presa.
In Dambovita, unde mai mare peste judet este un gras pedelist, dascalii n-au parut cutremurati mai mult decat la petrecerea unui accident banal. Un pic de ancheta, mai multa agitatie a presei decat a autoritatilor, si gata. Ne mor copiii inecati in rahat. O scoala nu si-a priponit bine placa pe fosa septica, o familie de la Sibiu si-a lasat tancul nesupravegheat si a lunecat in materia pacloasa care devine Romania. Alti trei minori au fost gasiti inecati intr-un sant din Arges. Sfortarile operatorilor de pe salvare de a-i invia au fost zadarnice. Mor, in accidente urate, vlastare nevinovate. Nu plateste nimeni, totul trece la rubrica pierderi accidentale, eventual, planificate. Stabii luneca, incalcand toate regulile, in limuzine de lux care, prin noroc, la Timisoara n-au ucis, dar in alte locuri au trecut peste oameni.
Am intrat, in acesti ani, in birouri de-o strivitoare opulenta ale unor granguri. Pe sub dusumea circula agent termic, mobilierul e strain, aparatura electronica, de ultim tip. Cele zece telefoane si sapte secretare, mangaiate de aerul conditionat, sunt prelungirea soferului la scara, zi/noapte, si a limuzinelor cu televizor la bord. Zeci de servitori le stau la dispozitie in vilele de protocol unde-si tin sedintele si amorurile. Intr-o lume civilizata, inecarea unor copii in haznaua scolii, ar fi dus la demisia macar a martafoiului din fruntea banilor din judet. As!
Mor, inecati in hazna, copiii Romaniei, multi ramasi in grija bunicilor, dupa ce parintii au disparut in lumea larga. Milioane si miliarde de euro sunt cheltuite pe luxul stabilor si nimic sau mai nimic pentru a opri inecul copiilor in hazna, strivirea prin foame, siluirea anilor fragezi. Luneca limuzinele peste liniile continue si stabii arata pe geam degetul mare petrecut printre aratator si mijlociu.
