Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vineri, Administrația Prezidențială a dat publicității un Comunicat care erau prezentate, în detaliu, temele abordate în cadrul Reuniunii extraordinare a Consiliului Europei pentru negocierea viitorului Cadru Financiar Multinațional, care a avut loc la Bruxelles în zilele de 20 și 21 februarie. Reuniune la care țara noastră a fost reprezentată de către președintele Klaus Iohannis, cel care, nu cu mult timp înainte, anunțase că „va negocia la sânge’’ pentru ca România să primească cât mai mulți bani europeni. Numai că, după cum se vede, domnul președinte s-a întors acasă…cu mâinile goale! Și asta nu din vina domniei sale, deoarece, după două zile de încrâncenate negocieri, nu s-a reușit să se ajungă la un acord. Așa că s-a luat o pauză și urmează ca, după un interval de timp deocamdată neprecizat, părțile să revină la masa tratativelor. Situație pe care comunicatul o definește în termeni strict diplomatici:”în ciuda eforturilor susținute pentru avansarea către final asupra votului la buget, nu s-a putut ajunge la nici-un rezultat în acest moment’’. Iar despre șansele de a obține acest rezultat, în condițiile relansării negocierilor, comunicatorii păstrează același limbaj echivoc din care decurg și motive pentru a da dreptate celor care spun că un pesimist nu este decât un optimist bine informat. Citez: „discuțiile vor fi reluate la o dată ulterioară în perspectiva atingerii curând posibil a unui acord politic’’.
Să o recunoaștem, în acest comunicat se realizează o analiză detaliată a subiectelor asupra cărora negociatorii de la Bruxelles se situează pe poziții opuse și,deocamdată, foarte greu de conciliat, menționându-se, în mod distinct, opțiunile României prezentate de către președintele Klaus Iohannis. Plecând de aici, întrevedem o foarte probabilă cheie de lectură a reuniunii, la care, evident, comunicatul nu avea cum face referire. În realitate, există state membre ale UE care doresc un volum total al bugetului de 1,00 din Venitul Național Brut (VNB), după cum există și state membre care pledează pentru un buget mai ambițios. Formulări pe care analiști care s-au aplecat asupra subiectului le citesc în cheia conflictului dintre țările bogate din familia uniunii, care vor să își prezerve ascendentul și să își impună viziunea și statele mai puțin dezvoltate, care vor să fie sprijinite pentru a ajunge din urmă statele din Vestul bătrânului continent. Situație care trimite, din nou, la scenariul „Uniunii Europene cu două sau mai multe viteze’’, scenariu profund discriminatoriu care revine,iată, în actualitate. Dacă a lipsit vreodată...
Pe bună dreptate, noi, simplii cetățeni, putem și trebuie să ne întrebăm: care ar fi impactul , costurile și consecințele aplicării scenariilor proiective care se confruntă la vârfurile Uniunii Europene și, implicit, care este poziția pe care se situează și pe care o susține, la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis? Și trebuie să spun că acest comunicat este foarte amănunțit,bine argumentat și convingător. Detaliind ideile majore exprimate de către președintele Klaus Iohannis la reuniunea extraordinară de la Bruxelles. Poziție care promovează și susține interesele majore ale României Europene .Lucru de o importanță cu totul deosebită în condițiile în care adepții euroscepticismului speculează orice echivoc și orice eroare pentru a-și susține abordările lor din ce în ce mai agresive. Demers pentru care,din păcate, impactul negocierilor asupra viitorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene este mană cerească! Așa încât este foarte posibil ca ecourile unor demersuri ale partizanilor euroscepticismului și, de ce nu?, ale unui Ro-exit, să se propage cât de curând și aici, la noi acasă. Speculând, repet și întăresc această idee, gravul impas în care au intrat negocierile de la Bruxelles și pentru depășirea căruia nu se prea întrevăd șanse prea curând.
De unde și întrebarea ce: de ce aceste lucruri, de o capitală importanță pentru statutul României de stat membru al Uniunii Europene și, în egală măsură, pentru noi, cetățenii țării, au fost comunicate, de la nivelul Administrației Prezidențiale, numai printr-un material destinat presei și unor entități specializate și nu de către însuși președintele Klaus Iohannis? Mai direct spus: de ce nu a găsit de cuviință domnul președinte să organizeze o conferință de presă numai și numai pe acest subiect fierbinte imediat după ce s-a întors pe pământul scumpei noastre patrii? Întrebare cu atât mai îndreptățită cu cât,după cum știm prea bine, domnia sa nu pierde nici-un prilej (sau… un pretext?!) pentru a convoca conferințe de presă numai spre a-și vărsa nervii pe PSD și pe pesediști.
Numai că, ajungând aici, trebuie să menționez și faptul că, în discuțiile cu ziariștii pe care le-a avut zilele trecute la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a mai declarat, cu subiect și predicat, următoarele:”Am avut noi, în Președinția Română, o abordare foarte bună și s-au făcut progrese importante în așa-numitul Nego Box,adică pe un document care prefigurează negocierea propriu-zisă, după care următoarea președinție nu a reușit să progreseze cu o propunere acceptabilă’’.
A spus, domnul președinte „noi, în Președinția României’’?Haideți să lămurim lucrurile,aici nu este vorba despre instituția Președintelui României, ci despre exercitarea de către România a Președinției Consiliului Europene în perioada ianuarie –iunie 2019. Perioadă în care România avea un guvern PSD. Guvern pe care,încă din toamna lui 2018, președintele Klaus Iohannis, declara că nu îl vede în stare să facă față unui asemenea deosebit de important mandat. Pentru ca, după aceea, să se împăuneze cu rezultatele, larg apreciate de către comunitatea europeană,ale acestui guvern. Cât privește formula „următoarea președinție’’, care, după cum a declarat domnul președinte „nu a reușit să progreseze cu o propunere acceptabilă’’ ar mai fi de adăugat că este vorba despre mandatul Finlandei la președinția Consiliului Europei, din semestrul II al anului trecut. Cu mențiunea că, după declarațiile totalmente negative ale lui Klaus Iohannis, Finlanda se oferise să preia în avans, de la România, acest mandat.
Să fie, acesta, unul dintre motivele pentru care domnul președinte nu a binevoit să ni se adreseze în direct după ce s-a întors acasă?Numai pentru a nu recunoaște, în mod public, faptul că un guvern PSD a reușit o abordare care ar fi putut să fie folosită ca platformă de negociere a bugetului Uniunii Europene pentru următorii șapte ani? Domnul Klaus Iohannis dovedindu-se, prin gestul de a recunoaște meritele adversarului - desigur, atunci când este cazul!-, sincer cu țara și cu el însuși.
Citește pe Antena3.ro
Păcat, domnule președinte!
