După 15 ani de muncă silnică pentru anticomunism, scrie: "nu uita că eşti român!"

M-a cautat la Jurnal un batranel in baston ca sa-mi lase doua dreptunghiuri mici de hartie. A plecat tarsaind pasii nesiguri ajutati de toiag. Cele doua petice de hartie mici cat unghia erau scrise cu sufletul, cu un suflet urias. Pe unul din biletele batranul scrisese un vers din cantecul - impartasanie din leaganul Apusenilor, iar apoi urmau patru versuri tasnite din pieptul lui: "Nu uita ca esti roman,/In tara asta tu vei fi stapan/Chiar daca mult vei suferi/Ca ceasul dezrobirii tale/Va veni, va veni!" Al doilea dreptunghi minuscul de hartie era un fel de carte de vizita a celui ce-mi daruise cele doua biletele. Iata cine era barbatul impovarat de ani dupa cum se recomanda pe hartia ce-mi fusese lasata: Ion Baurceanu Jeannot, condamnat de Tribunalul Militar Bucuresti cu sentinta 438 din 9 iulie 1952 la 15 ani munca silnica, 5 ani degradare civica, 100 lei cheltuieli de judecata pentru activitate anticomunista. Tulburator! Dupa 15 ani de ocna grea, dupa batai in camerele de interogatoriu ale Securitatii, dupa soarta lui macelarita, barbatul brav de peste 85 de ani mai credea in Romania, mai spera si ne chema si pe noi la iubire si incredere in Tara. Eroul cu pasi chinuiti in baston isi petrecuse tineretea la ocna, pentru ca el, studentul patriot, incercase sa-si puna pieptul in calea bolsevismului, simtind ca va curge o jumatate de veac de comunism inrobitor pentru neam. Ma simtise ca iubesc la fel de incapatanat Tara si ca inchei zilnic emisiunile la televiziune cu strofele Muntilor Apuseni: "Nu uita ca esti roman,/Nu uita ca esti roman,/Ca la biserica din sat/Popa Ioan te-a botezat/Si Lelea Stanca/Te-a tinut un an la san/Nu uita ca esti roman!/Nu uita ca esti roman!/Ca tatal tau a fost cioban/Bunicul tau a fost Traian/Si-n tara asta/Te-ai nascut sa fii stapan!" Dragostea de mama si dragostea de tara sunt cele mai adanci iubiri. Sunt iubirile eterice, cosmice ale omului, iubiri in care nu domina nici hormonii, nici banii, nici contractele de toate felurile adesea devenite hartie igienica. In iubirile de mama si de tara se regaseste chemarea pamantului unde ai izbucnit spre viata si chemarea laptelui de la sanul mamei. Iubindu-ti mama si tara simti ca n-ai ratacit drumul. E revoltator cum unii imbogatiti stramba din nas la auzul numelui Romania, au stors "ugerul" tarii pana l-au pipernicit si s-au umflat de hoteluri, de uzine comercializate de ei ca fier vechi, de vile, de limuzine si "dezgustati" de Romania vor sa se mute prin cele Americi. Mai, acuzatori ai Romaniei pe care o defaimati dupa ce ati sleit-o de bogatii ajunse in buzunarele voastre, ce reprosati voi, lipitorilor, Romaniei? Ion Baurceanu Jeannot, dupa 15 ani de munca silnica pentru eroismul lui de a se impotrivi comunismului cu maduva bolsevica, crede in Romania si ne face perfuzie cu incredere in mantuirea ei, chit ca abia paseste sprijinit in baston. Maestrul Sergiu Nicolaescu mi se destainuia la peste 80 de ani ca cel mai mult si-a iubit mama si tara. "Mama mea, olteanca luptatoare pe front ca cercetas ma alapta la san si-mi ingana cantece patriotice.

Citește pe Antena3.ro

Cine este soția lui Călin Georgescu. Cristela este educator holistic și promovează anti-feminismul: ”Nu fiți pantalonoase”