Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru copilul care eram, nascut intr-o casa ca toate celelalte din cartier, fericirea insemna sa primesti un apartament intr-un bloc din centrul orasului si sa ai o "Alimentara" la parter. Atat cunosteam, atata visam. Nu poti sa nostalgizezi dupa ceva ce n-ai vazut si n-ai trait.
Cand insa ajungi la bloc, in centru, si ai si magazin alimentar la parter, devii sensibil la ideea de fericire a altora. Astazi, fericirea este sa ai o casa la tara. O casa cu trei etaje si douasprezece dormitoare sau una cu doua odai proaspat varuite si un petic de gazon. Important nu e cat ai, ci sa ai. Sa ai unde pleca vineri seara de la bloc si sa te intorci duminica tarziu, intrebandu-ti sotia si copiii: Ce ziceti, a fost bine, v-a placut, nu-i asa?
O casa la tara e de fapt inca o casa. Inca o grija. Inca o munca. Si, dupa un timp, inca o plictiseala. Un gratar cu mici si cotlete pe jar, in douazeci de editii duminicale consecutive, iti da nostalgii dupa sfarsiturile de saptamana tihnite de la oras. Daca tot e sa te isterizeze linistea, de ce sa conduci ca nebunul o suta de kilometri dus si o suta intors, cand poti iesi frumos in balcon, ca sa tanjesti un ceas, doua dupa infernul strazii din timpul saptamanii. Apartamentul de la bloc il incui si n-ai treaba. Casuta de la tara trebuie lasata in paza unui vecin. Cand cumperi o casa de la tarani, oricat de bine le-ai plati-o, ei o considera inca a lor. Orasenii vin si se duc, dar casa ramane pe loc. Laptele, ouale, rosiile pleaca definitiv din ograda si sunt ale celui care da banul, dar casa nu se misca din loc.
Un amic, care la 70 de ani si-a cumparat o casuta batraneasca, mai mult pentru a-si implini o ambitie de tinerete, cand n-avea nici una la oras, merge la doua saptamani o data in satul parlit din Baragan, unde are modesta sa proprietate rurala cu nuc si gradina. Nu de altceva – spune el – mai mult ca sa vad ce mai e cu casa. In primul an, taranii i-au furat toate merele si prunele din livada. In al doilea, nu i-au mai furat fructele, l-au lasat pe amic sa le faca magiun si compoturi si i-au furat din pivnita magiunul si compoturile. Televizorul, farfuriile si tacamurile i-au fost furate de indata ce s-a instalat. In ziua in care a descarcat din portbagaj televizorul si lazile de carton cu cele trebuincioase, si-a dat seama ca e monitorizat din spatele gardurilor de o multime de perechi de ochi stralucind de pofta si curiozitate. Fie ca merge saptamanal la tara, fie ca se duce o data la trei luni, trebuie sa ia cate doua randuri de becuri. Un rand il las pe prispa, zice el, si uneori nu mi le mai fura si pe cele din casa. In rest, ce sa spun, e liniste, de se aude musca. A dracului musca, bazaie mai tare ca un tractor!
Citește pe Antena3.ro
