Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În următoarea săptămână, la Bruxelles se joacă meciuri decisive pentru viitorul UE care, evident, vor avea consecințe pentru fiecare din cele 27 de țări membre. La București, autoritățile care fac legătura directă cu forurile de conducere ale Uniunii Europene nu par dispuse să prezinte publicului agenda discuțiilor din reuniunile apropiate. Europarlamentarii români, cu câteva excepții, nu mai comunică nici ei cu alegători. Tipul de muțenie Blaga i-a contaminat pe majoritatea trimișilor României la Bruxelles, ceea ce întărește convingerea că listele pentru europarlamentare au avut ca obiectiv acordarea unor sinecuri de lux pentru a-i scoate din peisaj pe lideri incomozi sau cu bube.
Miercuri, 16 septembrie, Parlamentul European a votat pachetul de 750 miliarde euro care susține relansarea în fiecare țară UE. Ne-a rămas în memorie cât de mulțumit a venit Klaus Iohannis de la Bruxelles acum câteva luni pentru zecile de miliarde alocate României. Acum, când acest pachetul de 750 de miliarde trece de vot, nu se mai dezvoltă subiectul. Sunt câteva precizări care se impun. În primul rând statele care primesc fonduri de relansare urmează să le ramburseze după 2027, când se încheie actualul buget multianual. Rambursare este un proces firesc, pentru că suma de 750 de miliarde provine dintr-un împrumut istoric pe care îl face Uniunea Europeană de pe piața financiară. Apoi, în anii următori se vor impune la nivel național noi taxe . Sunt pe tapet șase noi taxe despre care românii nu prea au habar. Este vorba despre taxa pe plastic, programată din 2021, apoi pe CO2, pe carbon și pe activitatea giganților din numeric. Din 2024 urmează impozitarea tranzacțiilor financiare și din 2026, impozitele pe companii.
Dacă de la europarlamentari nu prea am aflat despre aceste subiecte, nici de la guvern sau de la Cotroceni nu sunt difuzate informații minimale pentru a înțelege mecanismele de decizie de la Bruxelles. În 21 septembrie are loc reuniunea Consiliului de Afaceri Europene în care se vor decide poziții de politică externă, domeniu în care ne-am pierdut de mult suflul. Situația din Belarus, tensiunile din Libia, dar și dintre Turcia, Grecia și Franța nu vor avea un punct clar din partea noastră. Apoi urmează reuniunea Afacerilor Generale care pregătește Consiliul European extraordinar din 24-25 septembrie. Acolo suntem reprezentați de Klaus Iohannis, așa încât, conform obiceiului, nu va există o comunicare consistentă pentru a înțelege exact poziția României față de agenda Consiliului European. Anticipând, președintele Iohannis va lansa după summit un atac puternic la adresa PSD, cu două zile înainte de alegerile locale.
Din aceste câteva informații, observăm cât de diferite sunt cele două agende – cea europeană și cea internă. Practic există drumuri divergente, cu mici șanse să apară puncte de contact notabile. Mica hârjoneală de la București la care asistăm zilnic, cu un nivel intelectual redus, nu poate da consistență unor poziții clare ale României la Bruxelles. Care ar fi subiectul sau ideea românescă bună de „export” la Bruxelles? Răspunsul va fi ușor de dat: ZERO!
Citește pe Antena3.ro
