Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Revoluţia, etapa pe librării
Parisul, Orasul lumina, ar trebui sa aiba librarii la tot pasul, dar nu are. Cu toate acestea, negotul cu carti nu e in faliment. Disparitia librariilor vine, paradoxal, cu profit pentru toata lumea – editori, comercianti si cumparatori – pentru ca noile formule de distribuire a cartii, bazate pe o foarte eficienta circulatie a informatiilor, au sporit castigul prin ieftinirea parcursului.
In 1990, la New York, trebuind sa-i aduc unui medic din Bucuresti un tratat de chirurgie, am colindat cele mai mari librarii, gandind ca il pot cumpara intr-una dintre ele. Inocenta mea in materie l-a determinat pe un vanzator in etate sa-mi explice in ce chip se vindeau in Statele Unite cartile cu tiraje dedicate unui public bine parcelat: prin comenzi la editor si prin posta. Interesatii fiind raspanditi in toata lumea, o distributie traditionala prin librarii era sortita esecului. Important era ca publicul sa capete informatia, livrarea fiind treaba unor firme specializate.
Internetul a devenit astazi partenerul ideal al editorilor de pretutindeni. Recent, in Anglia, a inceput sa functioneze o retea de editare de un tip aparte, de neimaginat pana de curand chiar si pentru autorii de literatura stiintifico-fantastica. De fapt, e vorba despre o retea de oficii modeste ca prezenta, unde poti comanda pe loc dintr-un depozit digital de titluri oricare dintre cele cateva sute de mii disponibile. Dupa numai o jumatate de ceas, primesti din atelierul adiacent exemplarul comandat, tiparit si el tot digital. Tirajul, prin urmare, va fi exact cat cererea. Costul pe exemplar e, intr-adevar, mai mare decat al aceleiasi carti tiparite in zeci de mii de copii, insa e fapt ca persoana care cere cartea chiar are nevoie de ea. Castigul e la timp si la accesibilitate si justifica sporul de cost.
Tin minte ca, prin anii ’80, intr-un magazin satesc din Maramures, unde taranii trebuiau sa aduca oua si gaini ca sa primeasca la troc socialist ulei si zahar, existau si cateva rafturi cu tot felul de carti ajunse acolo "prin repartitie de la judet". Intre ele, un tratat de turnare a fontei si niste volume dintr-o colectie academica de filozofie. Asta le lipsea satenilor de dincolo de Gutai, un tratat de turnare a fontei!
Cine va avea desteptaciunea sa creeze o retea nationala de informare pe internet si de distribuire a cartii, la care sa avem acces lesne si cu efect rapid, va face avere. Oricat de prospera poate sa para pe moment o retea republicana de librarii cu mii de titluri in raft, sfarsitul afacerii e previzibil.
In 1990, la New York, trebuind sa-i aduc unui medic din Bucuresti un tratat de chirurgie, am colindat cele mai mari librarii, gandind ca il pot cumpara intr-una dintre ele. Inocenta mea in materie l-a determinat pe un vanzator in etate sa-mi explice in ce chip se vindeau in Statele Unite cartile cu tiraje dedicate unui public bine parcelat: prin comenzi la editor si prin posta. Interesatii fiind raspanditi in toata lumea, o distributie traditionala prin librarii era sortita esecului. Important era ca publicul sa capete informatia, livrarea fiind treaba unor firme specializate.
Internetul a devenit astazi partenerul ideal al editorilor de pretutindeni. Recent, in Anglia, a inceput sa functioneze o retea de editare de un tip aparte, de neimaginat pana de curand chiar si pentru autorii de literatura stiintifico-fantastica. De fapt, e vorba despre o retea de oficii modeste ca prezenta, unde poti comanda pe loc dintr-un depozit digital de titluri oricare dintre cele cateva sute de mii disponibile. Dupa numai o jumatate de ceas, primesti din atelierul adiacent exemplarul comandat, tiparit si el tot digital. Tirajul, prin urmare, va fi exact cat cererea. Costul pe exemplar e, intr-adevar, mai mare decat al aceleiasi carti tiparite in zeci de mii de copii, insa e fapt ca persoana care cere cartea chiar are nevoie de ea. Castigul e la timp si la accesibilitate si justifica sporul de cost.
Tin minte ca, prin anii ’80, intr-un magazin satesc din Maramures, unde taranii trebuiau sa aduca oua si gaini ca sa primeasca la troc socialist ulei si zahar, existau si cateva rafturi cu tot felul de carti ajunse acolo "prin repartitie de la judet". Intre ele, un tratat de turnare a fontei si niste volume dintr-o colectie academica de filozofie. Asta le lipsea satenilor de dincolo de Gutai, un tratat de turnare a fontei!
Cine va avea desteptaciunea sa creeze o retea nationala de informare pe internet si de distribuire a cartii, la care sa avem acces lesne si cu efect rapid, va face avere. Oricat de prospera poate sa para pe moment o retea republicana de librarii cu mii de titluri in raft, sfarsitul afacerii e previzibil.
Ştiri din .ro
PUBLICITATE