Riscul Blaga. Sau ce pierde Băsescu

Însă, dacă Blaga cîştigă Primăria Capitalei, pentru Traian Băsescu s-a sfîrşit. El pierde. Partidul, în secunda doi. Partidul pentru care Blaga a optat în cearta violentă cu Zeus pe motiv de blonda-care-visează-a-fi-şi-ea-o-Heră. Partidul pe care Blaga îl conduce neoficial şi partidul de care Traian Băsescu are nevoie pentru a obţine al doilea mandat. Ecuaţie care îi va aduce lui Blaga liniştea. Măcar pînă cînd e obţinut acest mandat. Sau nu.

Mircea Hava, la Alba. Emil Boc, la Cluj. Gheorghe Falcă, la Arad. George Scripcaru, la Braşov. Darius Vâlcov, la Slatina. Traian Băsescu, la Bucureşti. Liviu Negoiţă, la Sectorul 3. Dacă nu ar fi fost şi un film despre istoria PD-L, actualul preşedinte al României ar fi figurat în desfăşurătorul festivităţilor de ieri, de la Sala Palatului, destinate lansării candidaţilor democrat-liberali în alegerile locale, drept fostul primar al Bucureştiului şi fostul preşedinte al PD. Atît. Surprinzător de rar pe buzele vorbitorilor, cu atît mai surprinzător cu cît e şi cazul lui Emil Boc. Vasile Blaga a lăudat doi primari: pe Negoiţă şi pe Boc. A amintit în treacăt şi de proiectele lui Băsescu pentru Capitală, continuate de Videanu.

Sala cerea. Aştepta. Fremăta. Peste 5.000 de oameni. Candidaţi pentru toate cele 3.000 de primării. 800 de primari în funcţie. Cereau să-l vadă, neştiind că nu a fost invitat. Cînd Aurel Tămaş a ajuns cu "Noi sîntem români" pînă la "urmaşi de-ai lui Traian" au explodat. Bă-ses-cu! Bă-ses-cu. Dumitru Fărcaş a încercat o "Oda Bucuriei". Boc agita steagul UE. La ultimul acord, sala o ia de la capăt: "Bă-ses-cu! Bă-ses-cu!". "Vîntu’ bate, apa trece, pietrele rămîn" te pune pe gînduri. E Traian Băsescu o piatră? Sau vîntul – mai degrabă vijelia – ultimilor ani? Devenit acum subiect de evitat, cu delicateţe, de candidaţii PD-L. Pare prima dată cînd nu se agaţă cu disperare de imaginea lui. Dimpotrivă. Primarii "partidului de primari", mulţi aflaţi în competiţie pentru al doilea sau al treilea mandat, confirmă prin atitudine ceea ce discută pe la colţuri: locomotiva lor expiră.

Traian Băsescu expiră. Războaiele lui cu lumea, cu oligarhii, listacii, 322-ii, tăricenii şi patricii şi ilieştii obosesc. Mesajele se repetă. Iar urmări, ioc! Preşedintele care cîştiga alegerile ameninţînd că, dacă prinde un corupt în mandatul său, îl execută cu mîna lui, acum tună împotriva unui ministru mafiot – şi obraznic pe deasupra –, iar "mafiotul" zburdă în libertate. Preşedintele acuză în direct un judecător de corupţie şi... nu se întîmplă nimic.

Cu siguranţă nu au uitat nici că Zeus-stăpînul-inelelor-şi-al-dosarelor, aflat deasupra tuturor, neavînd nevoie de nimeni şi de nimic, a fost "aliniat de viaţă" – aşa cum odată Ion Iliescu i-a spus arogantului Năstase – şi, suspendat fiind, a fost adus în situaţia de a cere umil sprijinul partidului.

Al cui adică? Al lui Emil Boc? Nu. Al lui Vasile Blaga? Da.

Mutarea lui Vasile Blaga în cursa pentru Primăria Capitalei e cu dublu tăiş. Dacă pierde, Traian Băsescu l-a desfiinţat pe principalul său adversar din partid. Mîna de fier, conducătorul atîtor campanii, ministrul de Interne ar pierde în faţa lui Ludovic Orban sau Cristian Diaconescu. Visul de a deveni prim-ministru s-ar stinge şi el.

Însă, dacă Blaga cîştigă Primăria Capitalei, pentru Traian Băsescu s-a sfîrşit. El pierde. Partidul, în secunda doi. Partidul, pentru care Blaga a optat în cearta violentă cu Zeus pe motiv de blonda-care-visează-a-fi-şi-ea-o-Heră. Partidul pe care Blaga îl conduce neoficial şi partidul de care Traian Băsescu are nevoie pentru a obţine al doilea mandat. Ecuaţie care îi va aduce lui Blaga liniştea. Măcar pînă cînd e obţinut acest mandat. Sau nu.

Apoi Primăria. Moşia băsesciană de pe care Adriean Videanu nu a fost lăsat să concedieze nici vechilul. Directorii înscăunaţi pe viaţă de primarul Băsescu, drumarii atotputernici prin conexiunea directă cu şeful statului se vor trezi cu un nou stăpîn. Unul mai greu de intimidat decît Adriean Videanu. Unul care separă mai uşor afacerile de partid de afacerile unui individ, fie el şi stăpînul-inelelor-şi-dosarelor. Autorii primelor vor supravieţui, probabil. Nu aş băga mîna în foc pentru cei din a doua categorie, ştiută fiind aversiunea dintre ei şi potenţialul primar, care vor scurta şi mai mult, probabil, distanţa dintre Golden Blitz şi Palatul Cotroceni în curse zilnice, tensionate. E de aşteptat să plătească şi ca un echilibru, doar şi Blaga va da socoteală acum, în campanie, pentru starea drumurilor făcute de ei şi de cei asemenea lor, pentru afacerile lui Constanda, pentru nereuşitele lui Băsescu şi pentru neputinţele lui Videanu. Care Videanu merită o reparaţie tîrzie. Şi o mea culpa din partea unui ziarist care a ajuns la maturitatea care-l elibereză de temerile de a fi împotriva curentului, de a fi considerat portocaliu sau pocnit de vreun amor ascuns şi care astăzi poate spune: Adriean Videanu ar fi fost un primar bun, un manager bun pentru Bucureşti, dacă nu ar fi fost prizonier pe moşia Băsescu. Adriean Videanu a fost un primar cu mult deasupra lui Traian Băsescu şi a celor dinaintea lui. Nu bag mîna în foc pentru nimeni şi nu ştiu cît adevăr şi cît mit e în povestea cu bordurile despre care pînă una-alta Curtea de Conturi dă o dublă informaţie: borduri importate de firma primarului au fost, da, montate în Bucureşti. 2) Ele reprezintă 1,6% din bordurile montate.