Mi se destainuia o doctorita foarte buna de plamani ca a avut surpriza placuta ca unui bolnav de BPOC sa-i mearga bine si fiindca mergea cu bicicleta. Aici e vorba despre un paradox, pentru ca bronsita cronica obstructiva sau mai exact BPOC reduce drastic capacitatea plamanilor, iar mersul pe bicicleta presupune respiratie ampla. Ei bine, tocmai li se recomanda bolnavilor de BPOC sa duca o viata activa, sa nu fie sedentari, desi obosesc usor. Ei trebuie sa faca miscare multa in limita tolerantei lor la efort. Mersul pe bicicleta, miscarea zilnica pastreaza tonusul muschilor care pot ajuta la respiratie, desi BPOC imputineaza respiratia prin diminuarea capacitatii plamanilor. In cazul BPOC exista mai multe actiuni de tratament. In primul rand, abandonul fumatului. Este paguboasa motivatia oamenilor fara vointa care, bolnavi de BPOC, isi cauta scuza in a nu arunca tigarile prin fraza: "Ce rost mai are acum, dupa ce am fumat 40 de ani". In orice moment lasarea de fumat e bine venita. BPOC este o boala cronica evolutiva. Capacitatea pulmonara nu o poti recupera ca inainte de boala, dar sistand fumatul nu agravezi boala, stopezi deteriorarea pe mai departe a plamanilor. De altfel, dintre bolnavii de BPOC, 85% sunt fumatori. Iar 15% din totalul fumatorilor se imbolnavesc de BPOC, boala aflata pe pozitia a sasea in clasamentul mortalitatii, si se anticipeaza ca in 2020 ea se va situa pe locul al treilea. Lipsa oxigenului prin reducerea capacitatii de respiratie scurteaza viata. In BPOC, plamanii sunt cat de cat bine oxigenati, dar ei nu functioneaza normal si ca atare nu se oxigeneaza sangele care iriga celelalte organe. Medicamentele luate zilnic fac mai rare racelile care la bolnavii de BPOC sunt foarte grave. Alt tratament este oxigenoterapia la domiciliu.