Să mori din dragoste rănită

Pe solistul vocal atât al trupei “Timpuri noi”, cât şi al formaţiei “Partizan”, pe Artan, l-a trăsnit în destin o teribilă tragedie, i-a murit mama şi peste 10 ore i s-a dus la cer şi tatăl. Erau în adâncă senectute, amândoi profesori, dar să-i pierzi pe amândoi în aceeaşi zi e crunt. Ştiinţa a concluzionat în urma unor studii laborioase că există un sindrom al văduvilor. Când cei din cuplu s-au iubit adânc, frumos, când inima lor a ajuns să bată la unison, când respirau aproape deodată, când unul se prăpădeşte, cel rămas în lumea asta nu poate suporta despărţirea de dragostea lui şi moare repede sau chiar îşi curmă singur viaţa. Poetul de zbor înalt, Ştefan Augustin Doinaş, s-a iubit superb cu prima balerină a Operei, Ileana Iliescu, cea care dansase cu Pliseţkaia şi cu Baraşnicov, culmi mondiale. Când poetul versurilor de neuitat “Mistreţul cu colţi de argint” a murit, fosta vedetă din “Lacul lebedelor” nu a putut suporta despărţirea şi s-a spânzurat. Iubirea dintre Eminescu şi Veronica Micle a fost o dragoste pur şi simplu cosmică, cu dealuri înălţătoare, dar şi cu văi în care te scufunzi. Deşi a fost atât de frământată iubirea lor, Veronica n-a rezistat nici ea ridicării Luceafărului printre stele şi s-a sinucis la doar câteva luni. Când s-a dus Conu Mihai, a murit de inimă rea şi Creangă. Nu o moarte, ci un lanţ de decese s-a ivit dintr-un furtunos triunghi amoros între scriitorii români Şt.O. Iosif, Dimitrie Anghel şi frumoasa muză şi femeie fatală Natalia Negru. O iubire sensibilă şi cuminte se naşte într-o bibliotecă de început de secol XX între poetul blând, îndrăgit, Ştefan Octavian Iosif şi tânăra alcătuitoare de versuri şi ea, Natalia Negru. Dragostea duce la o nuntă cu invitaţi celebri precum Nicolae Iorga şi Sadoveanu, dar se naşte şi o fetiţă. Peste cuplul liniştit se năpusteşte însă un vifor, prietenul cel mai bun al lui Şt.O. Iosif, poetul Dimitrie Anghel, o seduce pe nevasta Natalia şi fuge cu ea. Delicatul Şt.O. Iosif e îngenuncheat de cele două trădări şi, în urma unei congestii cerebrale, moare. Dar noua căsnicie dintre Natalia şi Anghel nu se dovedeşte o primăvară, ci o iarnă viscolită. Poetul florilor, cum era poreclit Dimitrie Anghel, se dovedeşte mânuitor de pistol, tiran, gelos, şi o încuie pe Natalia într-o cameră cu ferestrele astupate de scânduri. Se ajunge la scandaluri teribile, Anghel trage cu pistolul s-o sperie pe soaţa, la rându-i geloasă, dar glonţul ricoşează şi o răneşte uşor la obraz. Turbat de remuşcări, crezând că şi-a omorât nevasta, Dimitrie Anghel îşi trage un glonţ în piept şi moare după două săptămâni de infecţie generalizată. Femeia doliului îşi înmormântează şi fiica, lovită de o schijă în război. Dar văduva aducătoare de moarte trăieşte până la 80 de ani.