Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Situarea României postcomuniste în spaţiul capitalismului odios din punctul de vedere al împărţirii PIB-ului între muncă şi capital – situare consfinţită şi accentuată de aservirea economică de tip colonialist a ţării către capitalul străin – explică la esenţă de ce există în România confuziile din canonul stânga/dreapta şi, poate încă şi mai bine, cine are nevoie de aceste confuzii spre a trage toate foloasele posibile.
Anomaliile – „produsele” respectivelor confuzii – abundă. De departe în frunte se află aiureala „PSD – partid de stânga, Ion Iliescu – om de stânga”. Cum ar putea fi cotat de stânga un partid care a pus bazele trecerii de la comunism direct în capitalismul sălbatic şi care este de 25 de ani gazda celor mai feroce reprezentanţi şi celor mai importanţi beneficiari ai acestui gen de capitalism repudiat de istorie?! Cum ar putea fi considerat de stânga Ion Iliescu, parohul acestei alunecări istorice împotriva valorilor stângii?! Doar prin faptul că a fost fruntaş comunist şi că , spre cinstea sa, nu a băgat el însuşi mâna la caşcaval?! Cum ar putea fi taxat de stânga unul ca Hrebenciuc care trăgea pentru sine zeci de mii de ha de sub picioarele oamenilor?! La antipozi, Traian Băsescu este considerat de dreapta doar pentru că a ales politiceşte să aibă PSD ca rival politic. Calificativul ar fi fost potrivit doar dacă, în deceniul Băsescu, România ar fi trecut de la stânga la dreapta datorită politicilor prezidenţiale din această perioadă. Realitatea este însă că România luată de Băsescu de la PSD era deja în zona capitalismului sălbatic, iar, în deceniul Băsescu, schimbarea majoră a fost doar înlocuirea propiretarului economic românesc al ţării cu cel străin, devenit de departe dominant.
În condiţiile consolidării capitalismului sălbatic prin dominaţia capitalului străin, numai stânga politică îşi mai află rost în România, căci obiectivele dreptei politice, oricât de ambiţioase sau chiar deplasate ar fi, sunt oricum depăşite total de realităţile însele: munca este copleşitor subcompensată, capitalul este deja supracompensat! Instinctiv, politicienii s-au repliat. Au bulucit, în frunte cu PDL, de pe partea stângă pe partea dreaptă a eşicherului politic. Aici nu mai era de fapt nimic de trudit, ci doar de tăiat frunză la câini şi de profitat. Însuşi PSD a început să se laude cu măsuri de dreapta. Ceva greţos! Curând, dar mai ales după alegerile prezidenţiale din 2014, PSD a înţeles probabil că devine inevitabil ciuca bătăilor şi că este făcut oricum ţap ispăşitor pentru toate relele din România, dar trebuind să răspundă nu cumva pentru grozăvia imensă pe care o făcuse trimiţând ţara direct în zona capitalismului sălbatic, ci doar pentru vina de a se da „de stânga”, singurul „agăţuş” propagandistic diversionist de care beneficiarii capitalismului sălbatic să se agaţe pentru a-şi acoperi jaful.
Citește pe Antena3.ro
