Aniversare fericită pentru ISS

NASA nu ar fi putut să pregătească lucrurile mai bine: 10 astronauţi aflaţi pe orbită joi, când se împlinesc 10 ani de la lansarea celui mai complex, mai avangardist şi mai costisitor “proiect locativ” - Staţia Spaţială Internaţională (ISS), notează Associated Press, citată de Agerpres.

De-a lungul celor 10 ani de la instalarea primului modul pe orbită, ISS a crescut enorm, procesul de extindere continuând şi în prezent. Deocamdată pe ISS pot rămâne doar trei astronauţi însă în curând numărul acestora va fi extins la şase. “După 10 ani îi urăm “la mulţi ani” Staţiei Spaţiale Internaţionale şi ne dorim să vedem din ce în ce mai multe astfel de avanposturi orbitale”, a declarat Christopher Ferguson, comandantul echipajului navetei Endeavour.


La 20 noiembrie 1998, primul modul al Staţiei Spaţiale Internaţionale a fost lansat de către Agenţia Spaţială Rusă din Kazahstan. NASA a lansat cel de-al doilea modul după două săptămâni de la ajungerea primului pe orbită. Echipajele permanente au fost instalate pe ISS doi ani mai târziu, iar restul este istorie, aşa cum le place astronauţilor şi cosmonauţilor care au participat la aceste misiuni să spună. Odată cu actuala misiune a navetei Endeavour, ISS a ajuns să fie dotată cu cinci compartimente pentru dormit, două grupuri sanitare, două bucătării şi două mini-săli pentru exerciţii fizice. Cu totul, la altitudinea de peste peste 350 de kilometri pe orbita circumterestră se află 9 camere, dintre care trei laboratoare complet echipate.

Aflată şi în prezent în fază de extindere, structura ISS este completă în proporţie de 75% şi are o masă de aproximativ 285 de tone, fiind conform NASA, de dimensiunile unei case cu cinci dormitoare. Din 1998 şi până în prezent ISS a parcurs peste 2 miliarde de kilometri pe orbită, înconjurând Pământul de peste 57.300 de ori. La bordul său s-au aflat pe rând 167 de astronauţi şi oameni de ştiinţă din 15 ţări, care au servit mai mult de 19.000 de mese pregătite în bucătăria avanpostului orbital.


Înainte de a pleca în misiune la bordul navetei Endeavour, vinerea trecută, astronautul Donald Pettit remarca faptul că fiecare mare proiect tehnologic a avut partea sa de probleme, întârzieri, depăşiri de buget şi controverse. “Să ne aducem aminte cât de mult timp ne-a luat să construim Canalul Panama sau Podul Brooklyn”, a atras el atenţia. “În cazul ISS, am început construcţia acum 10 ani şi tot nu este gata. Dar este totuşi aproape completă şi este o adevărată bijuterie tehnologică, despre care însă, după ce va fi gata, vom uita cât de greu a fost să o construim”, a mai adăugat astronautul american care a fost unul dintre membrii permanenţi ai echipajului ISS timp de cinci luni între 2002 şi 2003. Până în prezent a fost nevoie de 80 de lansări în spaţiu de la bazele din Florida, Kazahstan şi Guyana Franceză (baza de lansare a Agenţiei Spaţiale Europene) pentru dezvoltarea ISS. Preţul acestui ambiţios proiect, de la început până la finalizarea sa, este estimat la peste 100 de miliarde de dolari, sumă la care au participat SUA şi Rusia, dar şi Canada, Japonia şi cele 18 state din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene. În ceea ce priveşte contribuţia americană la dezvoltarea ISS, NASA o estimează la suma de 44 de miliarde de dolari, bani în care sunt incluse şi costurile lansărilor navetelor spaţiale americane.

În ceea ce priveşte întârzierile la proiectul dezvoltării ISS, dezastrul din 2003 provocat de dezintegrarea în aer a navetei Columbia la puţin timp după reintrarea în atmosfera terestră, a oprit lucrările de extindere cu câţiva ani. La fel s-a întâmplat şi în urma problemelor financiare ale Rusiei din anii “90 care au întârziat semnificativ lansarea primului modul locuibil al ISS. Obiectivele ISS s-au schimbat şi ele de-a lungul anilor. În prezent NASA consideră staţia orbitală drept locul unde poate testa sănătatea astronauţilor şi rezistenţa organismului la perioade mari de timp petrecute în imponderabilitate, în vederea pregătirii viitoarelor misiuni cu echipaj uman pe Lună şi Marte. Înainte, accentul era pus pe experimentele ştiinţifice realizate în condiţiile spaţiului extraterestru. “Luna sau Marte nu reprezintă scopurile ultime ale programelor noastre spaţiale, ci doar primii paşi ai unei odisei spaţiale care abia începe”, declara administratorul NASA, Michael Griffin.