Care cu care?

Atît pe George, cît şi pe Dan îi cunoşteam de multă vreme. Lucrasem la sfîrşitul anilor ’90 ai secolului trecut în redacţia unui cotidian. George era dintr-o generaţie mai veche de ziarişti, cochetase cu presa şi înainte de 1989, în timp ce Dănuţ e ceva mai tînăr decît mine.

Atît pe George, cît şi pe Dan îi cunoşteam de multă vreme. Lucrasem la sfîrşitul anilor ’90 ai secolului trecut în redacţia unui cotidian. George era dintr-o generaţie mai veche de ziarişti, cochetase cu presa şi înainte de 1989, în timp ce Dănuţ e ceva mai tînăr decît mine. Acolo unde fusesem colegi o cunoscusem şi pe nevasta lui George, care era angajată la corectură. Diana, aşa o chema pe doamnă, avea atunci undeva peste treizeci şi cinci de ani, era vopsită roşcat, cu ţîţe mari. Obişnuiam să ies la bere cu toţi trei şi să orăcăim prostioare despre politică, aşa cum era obiceiul în perioada aia.

După ce mi-am schimbat locul de muncă nu ne-am mai văzut decît sporadic o lungă perioadă şi nu toţi deodată. Se mai întîmpla să dău nas în nas cu George sau Dan la o conferinţă de presă ori aiurea prin oraş. Îmi spuneau că am şters-o la timp de la ziarul unde îi lăsasem, fiindcă acolo nu prea se măreau salariile şi şefii, după spusesele lor, deveneau cu timpul isteric-absurzi.
Acum vreun an şi ceva m-am întîlnit întîmplător cu George în oraş. Părea destul de relaxat. Mi-a spus că împreună cu Dan şi cu nevastă-sa se mutase la o firmă de lobby şi imagine, unde cîştigă bine şi are un program destul de relaxat. Părea uşor nostalgic după vremurile cînd lucram împreună, aşa că am hotărît să ne vedem "în gaşcă" peste cîteva zile, în timpul week-end-ului. Am ales să ne vedem la o terasă din Herăstrău, pe care o frecventam şi în "tinereţe".

Basarabeanca

Acolo mă aşteptau toţi trei plus o fată blondă, înaltă, cu ochi albaştri şi piept generos. Nu cred că avea mai mult de nouăsprezece ani şi vorbea cu un pronunţat accent moldovenesc de peste Prut. Mi-a fost prezentată drept Liudmila, o fată de la Chişinău care voia să înveţe la Bucureşti să devină o mare jurnalistă. Am presupus, logic că era combinată cu Dănuţ, care, de bună seamă o învăţa în ceasul serii cum se comite un şapou şi cum se face o ştire "piramidă inversă". Îl invidiam puţin, uitîndu-mă la bucata de lîngă el.
Am început să balotăm beri şi să ne aducem aminte tot felul de chestii sau să povestim despre diverse personaje din presă între timp ieşite în decor. Pe măsură ce stăteam mai mult în compania celor patru, mi se părea că e o treabă în neregulă. Vedeam că basarabeanca îl priveşte pe George ca pe un fel de guru şi că între Diana şi Dan zboară priviri complice, ba chiar mi s-a părut că se ţin, la un moment dat, de mînă pe sub masă.
Spre seară ne-am mutat la un club din centru, unde am continuat să bem, de data asta vin roşu. Pe măsură ce se ameţeau amicii mei erau din ce în ce mai dezinhibaţi. George o atingea pe Liudmila pe piept, sub privirile îngăduitoare ale consoartei legale. Nu îmi dădeam seama exact care e tărăşenia.
La sfîrşitul serii am rămas cu totul în ceaţă. Bătrînul George s-a suit într-un taxi cu blonda, în timp ce Diana a rămas să se mai plimbe, pe răcoare, cu Dan.
Am rămas plin de dileme. La vreo săptămînă după întîmplarea asta m-am întîlnit în autobuzul care mă ducea la Casa Scînteii cu Diana. Cu riscul de a întîrzia la redacţie am invitat-o la o cafea, speram să o trag de limbă despre ce se petrece la ea acasă. Am conversat anodin aproximativ zece minute, după care m-am gîndit să atac frontal. Am întrebat fără prea multe greţuri care-i faza cu basarabeanca. A roşit puţin, după care mi-a spus: "Aaaa, te-ai prins şi tu!"
M-a luat pe după corcoduş şi a început să-mi zică ceva despre mai multe fete din primul an de la jurnalistică, venite să facă la ziarul unde lucrau ea şi bărbat’su. George se încurcase cu basarabeanca după ce fuseseră împreună să facă un reportaj la Braşov. Ea, într-o primă fază, îşi spusese că e o criză temporară, se făcuse că nu vede, gîndindu-se la cei doi copii pre-adolescenţi pe care-i avea. Cum căpiala nu-i trecea domnului soţ se consolase cu Dan, care era de-al casei. Spera măcar să producă o criză de gelozie, care să-l facă pe George să-şi revină. Îi ieşise exact pe dos, fiindcă soţul cu acte i-a propus un fel de tîrg. Ca să nu se "strice casa" de tot şi să nu traumatizeze copiii, i-a cerut să-l lase să lipsească de acasă două-trei nopţi pe săptămînă şi să plece cu basarabeanca unde vrea el cînd puştii sînt plecaţi în vacanţă. Şi ea avea voie să dispară din cînd în cînd.
Edificat, am plecat spre redacţie. De curînd am auzit de la o cunoştinţă comună, care era şi ea la curent cu toată povestea, că George s-a întors de tot, spăşit, acasă, iar domnişoara Liudmila, după o criză de nervi, s-a consolat cu Dan, cel bun la toate.