PĂRUIALĂ ÎN SHOWBIZUL ROMÂNESC / Mahalaua de trei parale

E foarte uşor să-ţi pierzi identitatea într-un showbiz românesc "fără tradiţie", cum îl numeşte Cristi Minculescu. Celebritatea unor "persona­lităţi" publice depăşeşte barierele impuse de societate, nu ţine cont de respect, bun-simţ şi de calitate. Odată ajunse pe micul ecran, imaginea le este umflată cu pompa de presă şi sunt aclamate la fiecare concert, vedetele încep să prindă aripi şi ne prezintă latura de mahala a personalităţii lor.

Lăsând la o parte lipsa de modestie, vedetele se comportă "cum le vine la gură", transformând scena showbizului mioritic într-o mare tarla. Mai putem vorbi de profesionalism atunci când respectul pentru propria persoană nu există, iar cel pentru public e la fel de inexistent? Cât de mult va rezista această pleiadă de vedete fabricate la comandă şi, mai ales, cât timp va fi dispus publicul să tolereze? Răspunsul întârzie să se arate.

SPĂLAREA CREIERULUI
Parcă am trăi legenda mankurtului, al cărei autor este scriitorul kirghiztanez Cin­ghiz Aitmatov. În bătălia pentru stă­pâ­nirea pământului din stepă, neamul juanjuanilor se purta sălbatic cu robii luaţi prizonieri. Aceştia erau supuşi următoarei cazne: capul lor era ras, firele de păr rămase după radere erau smulse, pe cap fiind aplicată piele de cămilă bă­trână, proaspăt înjunghiată. Prizonierii erau apoi expuşi la soarele torid, astfel încât pielea de cămilă să acţioneze ca o menghină, ca o cască schingiuitoare. Majoritatea victimelor nu rezistau supliciului şi mureau. Cei care supravieţuiau îşi pierdeau identitatea şi memoria, robotizându-se şi devenind robii perfecţi ai juanjuanilor. Singurul lucru de care avea nevoie mankurtul era o hrană minimă, în rest nimic nu mai conta. Pielea de cămilă strângea capul ca o coroană de fier; sub această piele firele de păr se chirceau la creştere şi împungeau capul, de parcă victimei i-ar fi fost bătute cuie în creştet. Robii mankurtizaţi deveneau oameni-obiecte, pierzându-şi complet memoria şi numele, uitând chiar să vorbească. Pierzându-şi numele şi identitatea, robii supravieţuitori torturii considerau că au un singur nume şi că fac parte dintr-o singură familie, aceea a mankurtului.

Mankurtizarea este echivalentul fizic al spălării creierului: odată mankurtizată, victima nu mai trebuia supravegheată, pentru că îndeplinea cu o supunere to­tală tot ceea ce i se pretindea. Nu pu­tem să nu constatăm existenţa unui fenomen similar în raporturile dintre showbiz şi public. Şi ne mirăm (cei care se mai pot mira) de toleranţa inexplicabilă a acestui public faţă de pseudoprodusele muzicale, înţelegând prin acestea şi vedetele purtătoare. Iar acestea se iau la pachet cu mahalagismul ce le caracterizează (pe unele dintre ele). Aşadar, cum s-a ajuns aici? O explicaţie ar fi legenda pe care am prezentat-o pe scurt. În plus, mahalagismul se pare că a găsit purtătoare pe mă­sură: ţaţa, ţoapa şi vampa. Mândria patriei – divertismentul – s-a populat intens cu vedete prefabricate, "virusate" (din familie, probabil) de apucături vulgare, care se ceartă mai des decât mănâncă şi care au o gură pe care nici gaura neagră n-ar reuşi să o înghită.  

Ştiinţa de a-ţi bălăcări colegele de breaslă este la fel de necesară cântăreţelor precum lecţiile de canto. Oricât de sus ar fi în topul celor mai siliconate, ascultate, invitate, mediatizate şi admirate femei din showbiz, artistele ţării nu se simt bine până nu moare şi capra vecinei (eventual cu tot cu ied). Coincidenţă sau nu, mahalagioaicele devin mai vehemente atunci când succesul lor "de scenă" intră la apă.


DOUÂ CRISTINE, UN SINGUR MIRCO
Tare a mai suspinat Cristina Spătar după Mirco Maschio, italianul pe care l-a etalat plină de mândrie la revenirea în patria-mumă, acum vreo doi ani. Deşi vina ruperii relaţiei cu Maschio părea că îi cam aparţine, "regina R’n’B" a simţit aşa, un fel de arsură în stomac când a auzit că frumuşelul ei fost partener a pus ochii pe o altă blondă din showbiz, Cristina Rus. Şi să te ţii bârfe la adresa rivalei! Cele mai tari s-au consumat la nunta Andrei cu Cătălin Măruţă. Văzând-o pe Rus printre invitaţi, Spătar s-a interesat dacă aceasta a venit cu Maschio. Spre relaxarea neuronilor din dotare, s-a do­ve­dit că fosta Blondy era însoţită de mana­gerul Lucian Mitrea, soţul Andreei Bă­ni­că. Uşurare, uşurare, dar s-o ştim şi noi! Cristina Spătar nu a reuşit să ţină mahalagioaica din ea bine ferecată sub rochia de seară preţioasă şi ar fi trântit-o: "Ce cu­raj şi pe Andreea să-şi lase soţul pe mâna ăsteia, care e disperată după băr­baţii altora". La rândul ei, Cristina Rus a avut treabă la aceeaşi petrecere, vorbind-o "de bine" pe fosta iubită a lui Maschio. Cel mai elegant cuvânt pe care l-a putut folosi la adresa ei a fost "paparudă", făcând referire la rochia foarte transpa­rentă purtată de "regină".

Rus este cunoscută în showbiz ca o tipă foarte "grijulie" cu prietenele sale din muzică sau televiziune. Mai mult, nu-şi pune frâu volumului vocii atunci când e pornită împotriva cuiva. Aşa se face că majoritatea clienţilor unui restaurant cu specific asiatic din Bucureşti au putut asculta de la un cap la altul comentariile Cristinei referitoare la Nicoleta Luciu şi la sânii ei prea generoşi. Până şi Andreei Bănică, fosta sa colegă de trupă şi soţia managerului ei, Rus i-a purtat în târg eticheta de "afonă".

Nu putem încheia subiectul triunghiului amoros Spătar-Maschio-Rus fără a vă aminti esenţa discuţiilor dintre primii doi, ajunse la public prin intermediul pre­sei, la mai bine de un an de la des­păr­ţi­re. Ore întregi de discuţii telefo­nice au fost transcrise şi publicate. Aproape inu­til efortul, de vreme ce concluzia a fost evidentă de la început: Spătar era ne­mul­ţumită de perfor­manţele sexuale ale lui Maschio, iar el o acuza că, deşi îi papă banii, tăvăleşte paturile altor băr­baţi.

CENTURISTA ŞI DESIGNERUL
Şi mai incendiare devin "declaraţiile" părţilor când lupta se poartă între o fe­me­ie şi un bărbat. Un adevărat şir de epis­tole de mahala a constituit bălăcă­rea­la dintre Oana Zăvoranu şi Cătălin Bo­te­zatu. Şi când te gândeşti că totul a pornit de la o amărâtă de păpuşă! "Nu am nimic cu nimeni, însă nu aş vrea ca păpuşa mea să poarte hainele vreunui creator autoh­ton. Nici măcar eu nu sunt clienta vreu­nui designer român. Nu vreau haine de la Bote nici pentru păpuşa mea", a bătut Oa­na din picior. Botezatu, cel care uită să mai fie gentleman când îl calcă vreo cu­coa­nă pe bă­tă­turi, a ripostat dur: "În orice caz, un lucru este cert: eu nu fac haine pentru DN 1" (n.r. – Drumul Naţional 1). Replica a turnat gaz pe foc, Zăvoranca ne­fă­când eco­no­mie de vorbe "dulci": "Îl fla­tez că îl nu­mesc designer vestimentar. «Domnişoa­ra Botezatu» e creatorul de modă fără creaţii. Nu vreau să mă cert cu femei neajutorate, cum e Botezatu", i-a închis Querida gura. Delia Matache a fost catalogată drept mahalagioaică chiar de fostul ei iubit, Florin Moldoveanu: "Fi­ţoa­să, instabilă, beţivă şi mahalagioaică, o ipo­crită. O agramată, cu 20 de cuvinte în vo­ca­bular." Trăim într-un show­biz care se confundă cu o mahala de trei parale şi asta ne mănâncă... tot capul. E adevărat, unii şi l-au pierdut de tot şi sunt atraşi de mahalagioace sau de ţopâr­ce. Cel mai grav este că unii au devenit slugile lor, exact ca în legenda mankurtului.

ŞOIMII TRANZIŢIEI: Mahalagioaica

• Limbă: Vorbeşte cum îi vine la gură
• Se înrudeşte cu: Ţopârca
• Comportament: Trivial
• Studii:     Şcoala Superioară Mahala
• Adresa: Aleea principală din showbiz sau politică
• Răspunde la apelativele: Mahalagiţă, ţaţă
• Hobby: Bârfeşte, ameninţă

---

SCRIEŢI-NE!
Pagina de Moravuri grele e făcută cu ma­terialul clientului. Cum spunea cineva, imitarea lor a de­ve­nit trend. De azi înainte, ţopârlanul şi mitoca­nul, bei­za­dea­ua în Armani sau în blugi, în Chrys­ler sau şalupă, în stradă sau cluburi de fiţe, popo­ne­ţii şi piţipoancele sunt personajele acestei pagini. Îi rugăm pe cei care cred că ne-a scăpat vreo specie să ne scrie care e aceea şi de cine e re­pre­zen­tată.
Dacă cineva te deranjează prin tu­peul şi prostul gust pe care-l afişează, prin opulenţa ostentativă sau pre­ten­ţii­le abe­rante pe care le emite, nu ezita să ne sezizezi. Dacă îţi zgârie retina ceva ţipător, dacă vezi porcării ridicate la rang de lucruri bune, contactează-ne. Trimiteţi deci redacţiei (adresa de mail: mo­ra­vuri@jurnalul.ro) text şi fo­to­grafii, exemple de mitocănie şi prostgust, căci, slavă Domnului, e plină România de pilde.