Prinţesa şi Preşedintele

Fostul preşedinte francez Valery Giscard d'Estaing scoate o nouă carte explozivă, intitulată "Prinţesa şi Preşedintele", despre care se fac speculaţii că nu ar fi o ficţiune, ci povestea unei idile adevărate între fostul şef de stat francez şi Prinţesa Diana.

Intriga amoroasă se petrece în anii '80, scrie Le Figaro, care a reuşit să obţină câteva extrase din romanul ce va fi publicat de Editions de Fallois -XO. În "Prinţesa şi Preşedintele", autorul povesteşte despre acel "coup de foudre" care i-a lovit pe Jacques-Henri Lambertye, un preşedinte francez rămas văduv, şi pe Patricia, o prinţesă de Cardiff, din Ţara Galilor, foarte mediatizată şi nefericită în căsnicie. Altfel spus, preşedintele francez şi "Prinţesa Inimilor", Lady Diana, prinţesă de Wales. Întâlnirea lor are loc la dineul de încheiere a unui summit G-7, la Palatul Buckingham. "I-am sărutat mâna, avea o privire întrebătoare, ochii ei radiau, erau larg deschişi, în timp ce îşi ţinea capul uşor înclinat înainte", îşi aminteşte "preşedintele". Prinţesa îi face dezvăluiri uluitoare, în scurt timp după ce făcuseră cunoştinţă. "Cu zece zile înainte de a mă căsători, viitorul meu soţ a venit să-mi spună că avea o amantă şi că e hotărât să continue relaţia cu ea şi după ce ne vom căsători", s-a confesat ea. Aceasta este o referire clară la Prinţul Charles, soţul Dianei, şi la amanta lui, Camilla Parker Bowles, cu care s-a căsătorit după moartea prinţesei în accidentul de maşină de la Paris, în 1997, comentează Le Figaro.

Idila celor doi trece de la sărutări "furate" la întâlniri fierbinţi, în reşedinţe de la ţară, în Franţa. Pe lângă "broderia" amoroasă, romanul include şi o mulţime de referinţe la întâlnirile din viaţa reală a celor doi, inclusiv banchetele regale şi recepţiile oficiale.

PROMISIUNE RESPECTATĂ
Vestea despre apariţia, luna viitoare, a extraordinarei cărţi face senzaţie în Franţa încă de pe-acum. Mulţi francezi sunt deja convinşi că fostul preşedinte, acum în vârstă de 83 de ani, al cărui mandat de şapte ani s-a încheiat în 1981 - anul în care Diana şi Charles s-au căsătorit -, a fost şi în realitate, nu numai în carte, amantul Dianei. Despre d'Estaing s-a spus că nu a făcut excepţie de la "regula adulterului", perpetuată de majoritatea locatarilor de la élysée de-a lungul timpului. În timp ce pe unii i-a amuzat faptul că un fost preşedinte la vârsta senectuţii scrie o carte despre relaţia lui amoroasă cu o prinţesă mult mai tânără decât el, alţii îl acuză că vrea să profite pe seama prieteniei lui cu Diana. El a avut destule ocazii de a se întâlni cu prinţesa atât înainte de divorţul ei de Charles, cât şi după aceea. Dar, oricare ar fi faptele, în Franţa, cel puţin, există legi nescrise şi convenţii ca nimeni să nu vorbească despre vieţile personale ale preşedinţilor. Aşa că iniţiativa lui D'Estaing este fără precedent. Oricum, romanul său se detaşează mult de tipul de ficţiune romantică al Barbarei Cartland, de pildă, datorită luxului de detalii extrem de rafinate ale autorului despre regulile clasei conducătoare din Franţa şi Marea Britanie.

La un moment dat, în roman, D'Estaing sugerează că "preşedintele" i-ar fi cerut acordul "Prinţesei de Cardiff" să îi publice, într-o bună zi, "povestea" vieţii ei. Iar prinţesa i l-a dat. "Mi-aţi cerut permisiunea să scrieţi povestea. V-o dau, dar trebuie să-mi promiteţi, la rândul dumneavoastră, că o veţi scrie!...", i-ar fi spus prinţesa. El s-a ţinut de cuvânt, iar romanul său, ficţiune sau nu, începe chiar aşa: "Promisiune respectată!".