Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Căsătoria presupune multe. Mult mai multe. Mai multe adică decăt imbrăţişatul cald din miez de noapte, mai multe decăt săruturi moi şi lipicioase şi mai multe decăt sexul răvăşit de dimineaţă. Ba chiar mai multe decăt gospodăreala, ridicatul sau nu al capacului de la vasul de toaletă, mai multe decăt războaie de opinie cu soacra ori decăt geloziile aprinse.
Cum te faci zugrav fără voie şi criminal in devenire
Căsătoria presupune multe. Mult mai multe. Mai multe adică decăt imbrăţişatul cald din miez de noapte, mai multe decăt săruturi moi şi lipicioase şi mai multe decăt sexul răvăşit de dimineaţă. Ba chiar mai multe decăt gospodăreala, ridicatul sau nu al capacului de la vasul de toaletă, mai multe decăt războaie de opinie cu soacra ori decăt geloziile aprinse. Căsătoria iţi invadează viaţa cu violenţa cu care o nenorocită de septicemie iţi invadează trupul sau brutal şi indiferent ca şeful care te obligă să duci la-ndeplinire sarcini pentru care NU eşti plătit.
SPANIA, ŢARA SPERANŢELOR. Căsătoria te modifică in profunzime şi din profunzime. Iţi remodelează stilul de viaţă. Ca să ii fii supus, pe lăngă a-ţi respecta şi ajuta soţul/soţia, pănă cănd moartea vă va despărţi, trebuie, de pildă, să cunoşti şiretlicul abracadabrant prin care din ziarist sau consilier clientelă să devii, peste noapte, instalator, zidar, faianţar. Căci, pentru ca mariajul să meargă ca uns şi ca să se cheme că te afli cu totul şi cu totul in răndul lumii, trebuie să ai casa ta. Pe care e posibil să fii nevoit s-o achiziţionezi intr-un stadiu care nu permite locuitul civilizat, in condiţii minime de igienă şi confort.
Citește pe Antena3.ro
Iată şi clipa cănd in căsnicia ta intervine cineva. Respectiv echipa de meşteri. Mai precis, intervine intăi nevoia. Cochetezi cu ea, te codeşti, te-nvărteşti, cauţi, telefonezi, promiţi bani, masă, casă, băutură, de toate. Orice pentru o echipă bună de meşteri. Pe care nu-i chip s-o găseşti, căci s-a mutat la spanioli. Meşterii, alături de căpşunari, sunt astfel, iată, printre primii romăni care au intrat de-a dreptuân Europa. aia care-au rămas să repare Romănia sunt ţepari. Sau uituci. Sau prea obosiţi. Cert e că te lasă cu buza umflată. Şi cu funduâ-n baltă. Ca să nu mai zic de buzunar...
INTENŢII CRIMINALE. Motiv pentru care, vitejeşte, te-apuci, tăticuâ, de treabă. Inveţi să schimbi robinete, să montezi pexal, să aplici tavan fals, să şmirgheluieşti pereţi, să dai şi-o mănă de glet, la o adică, de ce nu, că doar o faci pentru tine, nu pentru străini, mai dai o pensulă pe la ţevile de-ncălzire, mai tragi un autocolant pe uşi şi pentru finisaje, un parchet sprinţar cu dublu click...
Pănă la urmă, ducă-se, că pui tu şi faianţa! După care incepi să te găndeşti serios la două lucruri esenţiale: cum să emigrezi in Spania şi/sau cum să faci să-i calci in picioare pe nemernicii care ţi-au forţat măna să pleci. Moment in care se stărneşte capitolul doi al poveştii, respectiv fanteziile criminale. Care, se pare, din cauză de viaţă socială haotică, vor ajunge in scurtă vreme să le-nghită cu totul pe cele erotice...
ANUŞKA - Bă, Bulă!
Părinţii mei sunt o excepţie. Suficient de indecişi şi totodată teribil de generoşi unul cu celălalt, au decis ca dorinţele fiecăruia dintre ei să reiasă in clar pe certificatul meu de naştere. Pănă şi tata popa care m-a creştinat s-a arătat uluit de situaţie cănd, reperănd-o pe micuţa Ana-Maria şi totodată confruntănd dosarul administrativ de botez, a realizat că din peisaj lipseşte Miruna. Dar nu, Miruna e acolo, la locul ei, impărţind cu Ana-Maria aceeaşi fărămiţă de trupşor. Plus două nume de familie, căci mama şi cu tata de la inceput au decretat că nimic nu se aruncă, totul se transformă. Iată deci istoria unui nume romănesc cu bătaie-nspre Esperanza Lucrezia Rosalia Mirabela Nadia Soledad Fernanda del Mar y del Sol. Crescănd, micuţele "doi in unu" au inceput, inevitabil, să manifeste aceleaşi aplecări bolnăvicioase către botezurile alambicate, cu creneluri şi-alte basoreliefuri onomastice. Aşa incăt incepusem să-mi imaginez că pe copiii mei ii va chema neapărat "Cora" şi "Metro", in condiţiile in care marile firme cu nume identice ar fi de acord să-mi plătească o rentă lunară considerabilă.
Oricum, remarc că nu sunt singura plină de idei năstruşnice. Am auzit că un celebru om de afaceri care se pregăteşte să fie fericit tătic a scos la licitaţie numele viitorului născut. Acum mi-e greu să cred că cineva ar oferi o sumă exorbitantă numai pentru ca pe prunc să-l cheme "Ion" sau "Maria". In schimb, probabil că se vor găsi excentrici care să-şi vadă cu ochii visul de a distruge viaţa cuiva incă din născare, fără a trece prin trauma lui MacBeth. Ci numai printr-un efort financiar substanţial...
Aşa incăt mă văd nevoită să simpatizez cu micuţul care s-ar putea numi "Gerilă", "Păsări-Lăţi-Lungilă", "Martinică", "Tăndală", "Bulă" sau "Ali Baba" şi să-i urez acestuia să devină ascet, că altfel are toate şansele să facă moarte de om cănd s-o face mare. Zic şi eu...
