x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sacosa, aceasta carte de vizita

0
04 Aug 2004 - 00:00

De rafie, de un leu sau cu doi bani, de plastic sau carton, de colectie, de protejat gunoiul, de mers la piata, de purtat pachetelul cu hrana, de mers in vizita, sacosa romanului vorbeste pe tacute despre trecutul, identitatea si aspiratiile posesorului. Pana la Mertan si inaintea tigarilor de marca, sacosa e cel mai la indemana obiect de status.

De rafie, de un leu sau cu doi bani, de plastic sau carton, de colectie, de protejat gunoiul, de mers la piata, de purtat pachetelul cu hrana, de mers in vizita, sacosa romanului vorbeste pe tacute despre trecutul, identitatea si aspiratiile posesorului. Pana la Mertan si inaintea tigarilor de marca, sacosa e cel mai la indemana obiect de status.
TEODORA MIGDALOVICI, CLAUDIA CURICI, ALEX ANGHEL

Punga are, si ea, istoria ei. Si pe a noastra inclusa. Daca privim retrospectiv la pungile ultimilor 20 de ani, avem, pe scurt, povestea evolutiei obiceiurilor de consum, a rezistentei, a schismei politice si economice. Banala sacosa a fost inclusiv pretext de meditatie asupra societatii contemporane: vezi fabuloasa instalatie a Liei Perjovski expusa acum cativa ani la Muzeul National de Arta Contemporana.

PERSONALITATi. Si-au facut timp sa trateze aparent neinsemnatul, dar atat de graitorul subiect al pungii pentru identitatea noastra, ca natie, personalitati de prima mana: Mircea Cartarescu - cel mai bine cotat scriitor roman in viata, Mihai Coman - doctor in mitologie, decan al Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Crenguta Rosu - liderul reputatei agentii de relatii publice D.C. Communication si Mihaela Nicola, liderul Ogilvy Group.

SACOSICA SI CIVILIZATIA. Legatura noastra afectiva cu punga da, intr-un fel, masura gradului nostru de civilizatie si ofera, in acelasi timp, pentru constructorii isteti de brand, o nisa inca buna de exploatat. Competitia in randul pungilor ravnite a devenit tot mai acerba cand corporatiile si-au comunicat personalitatea prin lansarea pungilor care le purtau insemnele. Astazi, marile companii sau repede incropitele SRL-uri coboara laolalta in strada, expunandu-si identitatile mobile pe pungi care strabat orasul. Spre deliciul cititorilor, povestea pungii, e completata cu mozaicul unor savuroase versiuni semnate de colegii nostri de redactie.

  • Jurnalul National: Cat de important este aspectul ambalajului, al pungii, pentru cultivarea unei marci?

    "Duce marca"

    Crenguta Rosu
    D.C. Comm.

    Punga duce marca (Frumoasa limba romana! Duce - in sens mecanic - transporta, si in sens de comunicare - transmite). Punga poate reprezenta marca. De aici diferenta dintre pungile de la Mango, House of Arts, Marks and Spencer, Nike, Champions. Pe de alta parte, se pot face diferente si intre industrii, o noua indicatie ca punga conteaza: punga de supermarket, de cosmetice, de precupet, de butic. Punga branduita e insa si indiscreta: dezvaluie din continut. Mai poate descrie un status social si un set de preferinte al celui care o poarta.

    "Ofera indicii"

    Mihaela Nicola
    Ogilvy Group

    Se spune ca haina nu-l face pe om. Corect, ea doar il pozitioneaza - ceea ce, dupa regulile culturii de masa, e uneori chiar mai mult. Functionand dupa acelasi principiu, ambalajul ofera indiciile de baza asupra unui produs, fie el un detergent sau o organizatie care lupta pentru salvarea balenelor. Sunt incluse aici toate coordonatele care vorbesc consumatorului despre ce e, ce vrea sa fie si - poate cel mai important - pentru cine e brand-ul respectiv. Ambalajul iese "la inaintare" in relatia cu consumatorul. El e primul purtator de cuvant al unei marci si una dintre componentele esentiale de imagine. Ba chiar o componenta emotionala. Ganditi-va la zecile de pungi care sunt folosite mult timp dupa ce responsabilitatea lor de baza - caratul produsului original - s-a terminat.

  • Care sunt conceptele cu care asociati cel mai adesea ideea de sacosa? E sacosa reutilizata pana la distrugere un simbol estic?

    "A fost o nebunie..."

    Mircea Cartarescu
    scriitor

    Ideea de sacosa o asociez cu conceptul de punga, de plasa, de papornita si cu conceptul de gospodina. Cand eram mic, colindam cu mama Gostat-urile din cartier tinandu-ma de plasele ei de rafie incarcate cu ardei si cu castraveti. Toate femeile aveau asemenea plase, fara care nu ieseau pe strada. Sacosele de panza erau semn de bunastare, ca si bidonul pentru gaz. A fost o nebunie cand au iesit pungile de plastic transparent, o data cu pixurile si cu ciorapii de nylon. Prima noastra sacosa de plastic era mandria familiei: cand o-nchideai facea clic si pe ambele parti avea desenat pachetul de tigari Rothmans. Nu era folosita la cumparaturi, duceam in ea doar cadouri cand mergeam in vizita. Scoteam cadoul, iar punga o-mpatuream si-o bagam in buzunar. (…) Saracul nu arunca nimic, nu are conceptul (vorba dumneavoastra) de obiect de unica folosinta. Mananca tot, pana la ultima firimitura, poarta pantofii (cu blacheuri) decenii intregi si repara si-nnoada fiecare lucrusor pana nu mai are ce cu ce lipi, suda, lega sau imbumba. Inainte nu primeai sacose la fiecare magazin, ca acum: aveai una si aia era pana ti se lua toata vopseaua pe degete si pana ti se rupea cand puneai in ea prea multe sifoane.

    "Ca virusii"

    Mihai Coman
    doctor in mitologie

    In 1990, cand am avut contactul cu Occidentul, am pastrat cu grija mai multe sacose primite in diferite magazine alimentare - erau utile, refolosibile si, mai ales, lipseau pe piata noastra. Din aceasta perspectiva efervescenta sacoselor din plastic e un indice al transformarilor din Estul postcomunist. Acum nu stim cum sa ne debarasam de sutele de pungi si pungulite, semn al unui comert mai atent la nevoile clientului, aproape peste tot, de la hypermarket la piata de legume. Sacosele de plastic au trecut de la raritate la utilitate si acum la statutul de impovaratoare deseuri. Pe care din nefericire, majoritatea concetatenilor le arunca peste tot, utilizate sau nu. Nu cred ca sacosa din plastic poate avea vreo valoare simbolica. Dar e, alaturi de mai periculoasele sticle din plastic, un semnal de avertisment - referitor la consumerism, risipa, nepasare fata de mediu - vezi cazul sticlelor de plastic care se-nmultesc indestructibil ca virusii: cohorte de sticle plutesc pe Dunare, care nu mai e un bazin hidrografic, ci unul de gunoaie.

  • Puteti face un comentariu pe tema "evolutia gustului consumatorului versus evolutia sacosei in Romania si in lumea civilizata"?

    "Apartenenta"

    Mihaela Nicola
    Ogilvy Group

    Din pacate, punga din hartie reciclabila nu tenteaza indeajuns ochiul romanului. Nu ca ar fi obligatoriu, caci e o chestiune de gusturi. Pungile Ogilvy au semnatura noastra pe ele. La propriu, caci logo-ul companiei este o semnatura. Ele sunt semnul apartenentei noastre la un "trib".

    "Biata sacosa"

    Mihai Coman
    decan FJSG

    Gustul consumatorului a evoluat. Dezvoltarea sacoselor a urmat acestei evolutii. Numai ca sacosa e o piesa din complexul sistem al consumului, piesa care rezoneaza cu ansamblul. Reactia (sau practica) unei femei pe care am va-zut-o zilele trecute in Carrefour insfacand un brat de sacose de pe platforma de unde clientii isi impacheteaza cumparaturile spune ceva - nu ca o sacosa Carrefour e un obiect de lux sau de status social (si ca vrei s-o ai ca sa te afisezi cu ea), ci ca anumite persoane au nevoie de cantitati mari din asemenea sacose pe care nu vor sa dea bani. Fie in scop personal (impacheteaza lucruri casnice), fie pentru unul comercial (micul comert). Dar e clar ca scopul e pragmatic si nu estetic. Evident, exista consumatori exigenti (si bogati) care vor ca tot ceea ce cumpara sa fie pus in sacose de calitate, cu un logo prestigios, si care se vor plimba (poate ostentativ) cu sacosa prin oras. Acestia sunt cei doi poli ai "bietei" sacose!

    "Marfa in sine"

    Mircea Cartarescu
    scriitor

    Dupa revolutie a fost un moment in care sacosele de plastic se vindeau la tarabe specializate, alaturi de obiecte de balci si cesulete pentru copii. Erau de necrezut de tipatoare: cu havaiene goale pana la brau, ananasi si banane-n gramezi, peisaje din Venetia, tot soiul de kitschomanii. Punga era marfa in sine si trebuia sa atraga privirile (de altfel, in perioada aceea ne uitam prin tramvaie dupa pungile mai aratoase, eventual cu cate-o cutie de radiocasetofon in ele).

    Apoi a fost un moment al pungii cu reclame, nu numai la produse de mare firma, ci si la mici magazine si intreprinderi comerciale cu nume imposibile. Cine poate uita pungile cu Coleus sau cu magazinul atat de romantic numit Ass Expert SRL? Azi, sacosa de la Carrefour, de pilda, e nuda, functionala si anonima, dar tocmai prin asta mai expresiva decat suratele ei pestrite de aiurea, cum faimosul White Album al Beatles-ilor a socat tocmai prin lipsa pozei de pe coperta.

  • Cum explicati placerea copiilor de a colectiona pungi de plastic de "import" in perioada anterioara 1989?

    "O camorra oculta a colectionarilor"

    Mircea Cartarescu
    scriitor

    Prietenii mei nu obisnuiau asa ceva. Se limitau la capace de bere turtite pe linia de tramvai, cu marci ravnite ca Okocim, Pils sau Radeberger sau dispretuite ca Rahova sau Azuga. Altii colectionau pachete de tigari si le tineau pe rafturile bibliotecii, in loc de carti. Si, fireste, timbre din locuri fabuloase: Sharajah, Oman, Trinidad&Tobago, San Marino (cu filigran) si cate altele. Dar poate altii adunau si pungi, formand inca o camorra oculta a colectionarilor internationali in stare sa faca moarte de om pentru legendara sacosa cu reclama la Eugenia.

    ATUNCI SI ACUM

    Generatia copiilor crescuti cu cheia de gat are amintiri comune despre sacosa si rosturile ei multiple. "Era pe vremuri sacosa-spaga, lasata medicului in cabinet de pacientii veniti de la tara cu o gaina abia taiata, branza, tuica. Mirosea daramator, a sange proaspat, piele de pui abia parlita si zer. A aparut apoi sacosa postdecembrista, de rafie, cu care se face bisnita la turci si iugoslavi. La o adica, poti sa-ti bagi si familia inauntru, ca e rezistenta! Azi vedem sacosele-elegante: din hartii, carton, frumos desenate, cu toarte din sfoara. Ce conteaza ca sunt, de fapt, ambalaje de cadouri, damele cu pretentii defileaza cu ele pe strada, prin tramvaie. Sunt atat de "rezistente" ca ar fi invinse de un kil de cartofi. A! Ar mai fi vestitele sacose tricotate, impletite dintr-un material elastic, nu stiu care. Astea erau Isaurele pietei. Nesolicitate, se strangeau in pumn si incapeau intr-o poseta. Odata incarcate, deveneau incapatoare de nu le puteai duce..."

    (Adriana Oprea-Popescu, coordonatorul paginii "Viata mea e un roman", Jurnalul National)

    VOCEA INGINERULUI

    "Desi gratis oriunde in lumea civilizata, in Romania, la micile noastre nonstop-uri sau chiar la supermarket, continuam sa dam bani pe sacosa de un leu, care de mult nu mai face atat. Este cel putin jenant intr-o economie care se pretinde de piata..."

    (Victor Ciutacu, senior editor, Jurnalul National)

    AMINTIRI

    "Eu imi aduc aminte cum ma trimitea mama la piata si imi spunea sa am grija sa nu rup sacosa. Facea parte dintr-un teanc de alte sacose de plastic, frumos impachetate si puse la pastrat intr-o cutie de pantofi. Ba chiar si rudele din strainatate trimiteau in coletele lor, alaturi de bomboane si alte lucruri straine comunismului, pungi de plastic."

    (Ioana Moldoveanu - reporter, Jurnalul National)

    "Daca plecai in anii ’80 la rusi cu vreo 80 de pungi frumoase, luai ruble bune pe ele. Te intorceai cu bijuterii rusesti din aur de 18 carate, cu aspiratoare, cu fierbatoare de cafea, cu ventilatoare, cu bigudiuri pe parafina. Era o afacere buna de tot. (…) Inainte de ’89, ehe, cati crai nu reuseau sa treaca drept cuceritori de inimi cu pungile lor Kent…"

    (Florin Condurateanu, editorialist, Jurnalul National)

    GLORIE APUSA

    "Pungile Billa, Tati, Karstadt, Aldi, pe care le vedeam la unii, pe vremea comunistilor, erau un semn ca respectivii aveau rude in strainatate. Era aproape un joc, sa-ti dai seama unde au rude, dupa pungile pe care le aveau. Ele erau atat de pretioase, incat multi dintre cei care aveau "privilegiul" de a intra in posesia lor le foloseau pana la exasperare. Pungile ofereau un anume tip de prestanta. De-aia erau folosite si refolosite (urmele spalarilor repetate erau la vedere, pungile erau chiar decolorate de multe ori), pentru ca mesajul pe care purtatorul lor il transmitea era un fel de "am cu ce" din zilele noastre. Ceea ce, pe vremuri, facea gloria posesorilor, azi a cazut in derizoriu. Pungile de plastic de la Carrefour nu mai sunt un titlu de glorie, ci o banalitate. De aceea esueaza, de cele mai multe ori, in postura de pungi de gunoi. Singurele pungi din plastic ce si-au mai pastrat o bruma de prestanta sunt cele de la Billa, Metro sau Cora, cele pe care le obtii doar contra cost. Motivul pentru care inca-si mentin "prestanta"? Simplu: inseamna ca posesorul si-a permis sa plateasca, in afara de marfa de la supermarket, si costul pungii. Exista o categorie aparte de persoane, care poarta niste pungi "exotice" cu tot felul de inscrisuri ciudate pe care neinitiatii le pot confunda cu hieroglifele. Este vorba despre pungile rudelor muncitorilor romani plecati la munca in Israel sau ale celor care au rude in Israel, care sunt mai aparte in acest peisaj pestrit de purtatori de sacose. Ar mai fi de spus ca nu-i romanca femeia care n-are, chiar si in vremurile astea de excedent de pungi pe piata, o punga pliata in poseta, ca s-o poata folosi "la o adica"."

    (Marina Constantinoiu, redactor-sef adjunct, Jurnalul National)

    GALERIE FOTO

  • Citeşte mai multe despre:   national,   sufletul comertului,   sacosa,   plastic,   pungile,   punga,   pungi,   sacose

     



    Mai multe titluri din categorie

    Reacții după vaccinarea președintelui Klaus Iohannis: „Noul brand de țară”. Top al meme-urilor

    Reacții după vaccinarea președintelui Klaus Iohannis: „Noul brand de țară”. Top al meme-urilor
    Galerie Foto Președintele Klaus Iohannis s-a vaccinat public, vineri, 15 ianuarie, împotriva COVID-19, deschizând astfel a doua etapă de vaccinare.   În ciuda faptului că evenimentul își propunea să întărească...

    Doi români au fost condamnați în Franța pentru că au cules prea multe ciuperci

    Doi români au fost condamnați în Franța pentru că au cules prea multe ciuperci
    Doi români din Franța au fost condamnați în Franţa la câte 500 de euro amendă pentru o infracţiune inedită. Au cules ilegal 266 de kilograme de ciuperci într-o pădure din estul țării....

    Un poștaș japonez a păstrat acasă 24.000 de scrisori. Livrarea lor i s-a părut un calvar

    Un poștaș japonez a păstrat acasă 24.000 de scrisori. Livrarea lor i s-a părut un calvar
    Un lucrător poştal din Japonia, căruia meseria sa i s-a părut un calvar, a fost nevoit să explice poliţiştilor de ce nu a livrat 24.000 de trimiteri poştale, unele dintre acestea expediate în urmă cu câţiva...

    În Florida cad iguane din copaci din cauza temperaturilor scăzute

    În Florida cad iguane din copaci din cauza temperaturilor scăzute
    Serviciul Naţional de Meteorologie (NWS) din Statele Unite a atenţionat populaţia din Florida cu privire la posibile căderi de iguane, pe fondul pătrunderii unei mase de aer rece în statul american, relatează...

    O pisică a supravieţuit după ce a parcurs 60 km blocată sub capota unei maşini

    O pisică a supravieţuit după ce a parcurs 60 km blocată sub capota unei maşini
    O pisică din Marea Britanie a suferit răni grave însă a reuşit să supravieţuiască după ce a parcurs peste 60 de kilometri blocată sub capota unei maşini, relatează duminică Press Association. Pisica...

    Trei recorduri mondiale pentru o sticlă de parfum

    Trei recorduri mondiale pentru o sticlă de parfum
    O companie din Dubai a prezentat o sticlă de parfum încrustată cu peste 3.500 de diamante şi care deţine trei titluri mondiale omologate de Guinness World Record, relatează UPI. Guinness a confirmat că sticla...

    Record mondial de lectură colectivă stabilit în Mexic

    Record mondial de lectură colectivă stabilit în Mexic
    Jumătate de milion de elevi de la şcolile secundare din nord-estul Mexicului au stabilit vineri un nou record mondial de lectură colectivă, citind simultan un pasaj din cartea 'México Insurgente', a ziaristului...

    Gesturile prin care câinii și pisicile își arată afecțiunea

    Gesturile prin care câinii și pisicile își arată afecțiunea
    Iubirea și loialitatea animalelor de companie este una cu adevărat specială, iar acestea merită să primească aceleași lucruri din partea noastră. Dacă vrei să înțelegi gesturilor prin care animalul tău...

    10 reguli ale unui bunic pentru viitorul iubit al nepoatei lui

    10 reguli ale unui bunic pentru viitorul iubit al nepoatei lui
    O femeie in Scoţia a făcut publică o listă făcută de bunicul ei, care conţine 10 reguli pe care un pretendent trebuie să le respecte pentru a putea fi iubitul nepoatei lui, notează Daily Mail. Amie...

    Un tânăr a devenit milionar pentru câteva ore

    Un tânăr a devenit milionar pentru câteva ore
    Un tânăr în vârstă de 18 ani, din Belfast, a devenit milionar, pentru câteva ore, după ce a găsit 8.9 milioane de lire în contul său bancar, notează indy100. Dane Gillespie a primit 8.9 milioane de lire...

    Un tânăr din Germania a furat o mașină pentru a ajunge mai repede la toaletă

    Un tânăr din Germania a furat o mașină pentru a ajunge mai repede la toaletă
    Un drum scurt până la toaletă a avut consecinţe grave pentru un tânăr de 18 ani care făcea jogging într-o localitate din centrul Germaniei, relatează agenţia DPA citând un anunţ al...

    Bucuria de a dărui durează mai mult decât satisfacția de a primi

    Bucuria de a dărui durează mai mult decât satisfacția de a primi
    Nivelul de fericire al oamenilor care obişnuiesc să ofere se menţine constant, sau scade într-un ritm mult mai lent, spre deosebire de situaţia în care ei ar fi beneficiarii darurilor respective, conform concluziil...

    Copiii fac mii de lire pe piața neagră de pe urma jocului Fortnite

    Copiii fac mii de lire pe piața neagră de pe urma jocului Fortnite
    Copiii fac mii de lire pe săptămână într-o rețea mondială de hacking construită în jurul jocului Fortnite. Conform BBC, vârstele lor sunt și de 14 ani. 20 de hackeri au spus că fură conturi online...

    Un amfibian orb, care își îngroapă capul în nisip, a fost numit după Donald Trump

    Un amfibian orb, care își îngroapă capul în nisip, a fost numit după Donald Trump
     Un amfibien orb, care obișnuiește să își îngroape capul cu nisip, a fost numit după Donald Trump, ca răspuns la comentariile sale privind schimbările climatice, scrie...

    Un nou record mondial: 126 de ore de dans

    Un nou record mondial: 126 de ore de dans
    O adolescentă de 17 ani din Nepal a dansat timp de 126 de ore consecutiv pentru a intra în Cartea Recordurilor Guinness la categoria ''cel mai lung maraton de dans susţinut de o singură persoană'', informează...
    Serviciul de email marketing furnizat de