SUA / Criza financiară amână execuţiile deţinuţilor

California, acolo unde 670 de condamnaţi la moarte îşi aşteaptă execuţia, plăteşte 138 de milioane pentru aplicarea acestor sentinţe. Criza financiară a pus la grea încercare sistemul judiciar al SUA, fapt ce a dus la o amânare execuţiilor în 2008. Anul trecut, potrivit Centrului de Informare asupra Pedepselor cu Moartea, au avut loc 37 de execuţii, din care 26 în Texas, cu cinci mai puţin decât în anul precedent şi cu 51 mai puţin decât în 1999, notează ziarul Estrella Digital.

S-a redus de asemenea şi numărul deţinuţilor din coridorul morţii care numără acum 3.309 de condamnaţi la moarte faţă de 3.350 în 2007 şi de 3.549 în 1999. După cum a explicat CIPM, cazurile de pedeapsă cu moartea necesită cheltuieli uriaşe pentru aplicarea acestor sentinţe care de multe ori necesită repetarea proceselor judiciare. Potrivit Comisiei pentru Administraţie şi Justiţie din California, acest stat, unde 670 de condamnaţi îşi aşteaptă execuţia, cheltuieşte 138 de milioane de dolari pentru aplicarea pedepsei capitale şi are nevoie de alte 95 de milioane de dolari pentru a repara un sistem 'disfuncţional' şi aflat 'în pragul colapsului', cum asigură membrii săi. Pentru a-i menţine în coridorul morţii pe deţinuţi, statul cheltuieşte în jur de 90.000 de dolari pe an în plus pentru fiecare condamnat la moarte faţă de un puşcăriaş obişnuit. Iar acest condamnat la moarte trebuie să aştepte în medie circa patru ani înainte de a face primul recurs. În întreaga ţară media de aşteptare între pedeapsa capitală şi execuţie este 12,7 ani, arată CIPM. Potrivit lui Jeanne Woodward, fostă directoare a Departamentului de Reabilitare din California şi directoare a închisorii San Quentin, soluţia ar fi derogarea pedepsei. 'Dacă îi vom condamna pe cei mai cumpliţi criminali la închisoarea pe viaţă, resursele pe care le folosim pentru executarea sentinţei le-am putea folosi pentru a investiga omuciderile, modernizarea laboratoarelor de cercetare şi în programe de prevenire a violenţei', a spus ea.

SENTINŢE SUSPENDATE. Situaţia economică este dificilă şi în New Mexico, unde autorităţile judiciare din acest stat au avertizat că vor fi nevoite să renunţe la cazurile cu pedeapsa cu moartea, dacă parlamentul său nu oferă fonduri pentru a finanţa apărarea condamnaţilor locali. Cu o situaţie similară se confruntă şi statul Utah, al cărui Tribunal Suprem a anunţat că va respinge toate condamnările la moarte dacă nu primesc resurse pentru a finanţa apelurile. Pe de altă parte, deşi spirjinul faţă de pedeapsa capitală rămâne majoritar, această susţinere a înregistrat recent o scădere fiind în prezent de 64%, potrivit unui sondaj din luna octombrie. După ce a fost restabilită de Curtea Supremă în 1976, susţinerea pedepsei cu moartea era de peste 80%, însă în 1999 a scăzut constant la 71% şi la 69% în 2007, subliniază CIPM. În pofida acestei diminuări a sprijinului în 2008, s-a menţinut decalajul rasial în aplicarea pedepsei, potrivit lui Scott Phillips, expert în chestiuni judiciare la Universitatea din Denver. În opinia sa, aşa cum s-a întâmplat şi în alţi ani, pedeapsa cu moartea era mai probabilă când victimele erau albe şi nu de culoare. Aceeaşi situaţie s-a folosit, invers însă, în detrimentul acuzaţilor de culoare şi în favoarea albilor. De asemenea, pedeapsa cu moartea a avut un caracter regionalist în 2008, astfel încât 95% din execuţii au avut loc în statele din sud. Aplicarea sentinţei a fost suspendată la mijlocul acestui an când Curtea Supremă a decis să analizeze recursurile a doi condamnaţi din statul Kentucky care au invocat că utilizarea injecţiei letale este neconstituţională. În luna septembrie, Curtea Supremă a respins punerea în cauză a acestei proceduri şi a stabilit că injecţia este constituţională ca pedeapsă. 'Am crezut că după această decizie, execuţiile vor lua amploare, da nu s-a întâmplat aşa, iar amânările şi exonerările au crescut ', declară Richard Dieter, preşedintele CIPM - organizaţie care afirmă că are o poziţie independentă privind această pedeapsă. În opinia sa, acest lucru s-a întâmplat deoarece tribunalele s-au confruntat cu o avalanşă de denunţuri potrivit cărora nu s-a ţinut cont de luciditatea mentală a condamnaţilor, de posibila lor nevinovăţie şi chiar de incompetenţa avocaţilor din oficiu.
Agerpres