Axa Moscova - Berlin

Constantin Argetoianu - Anul 1940 vazut de un mare om politic

Constantin Argetoianu

Fratia de cruce bulgaro-romana

13 FEBRUARIE. Un nou acord economico-comercial a fost semnat la Moscova intre Germania si Rusia Sovietica. Negocierile acestui acord au inceput la 28 septembrie, dupa vizita lui Ribbentrop in Rusia. Pentru a se ajunge la un rezultat, au fost multe tratative. A fost Ritter la Moscova, a fost o misiune sovietica la Berlin. Acordul pare a fi de o importanta capitala, caci prin el se reglementeaza participarea Germaniei la reorganizarea economica a Rusiei si exportul materiilor prime rusesti in Germania...

---

Pare ca Arcizewski, care s-a purtat atat de bine fata de greutatile provocate prin adapostirea polonezilor refugiati in Romania aplanand toate nemultumirile de o parte si de alta, a fost iertat de Guvernul din Angers si ca va pleca la Paris. Cel putin asa mi-a spus contele Tarnovski, bratul sau drept in ultimele luni... E primul colaborator al lui Beck iertat de Guvernul polonez din Franta...

---

Roosvelt a avut ieri o lunga conferinta cu Bullit, ambasadorul Statelor Unite la Paris, in prezenta lui Cordell Hull, iar azi va primi pe Kennedy, ambasadorul american in Londra, tot in prezenta lui Hull. Amandoi ambasadorii vor pleca imediat la posturile lor, cu instructii.
Misiunea Welles continua sa faca obiectul comentariilor presei engleze si franceze. Un fir de pesimism leaga toate aceste comentarii, caci, dupa declaratiile lui Daladier, lui Churchill si lui Frick in Germania - beligerantii par hotarati sa duca razboiul pana la capat...

---

Un mare transport de trupe australiene si neozeelandeze a sosit in Egipt. Se zice ca, pana azi, un asemenea convoi de vase incarcate cu soldati n-a mai strabatut marile... Anthony Eden, ministrul Dominioanelor, a fost trimis dinainte la Alexandria sa salute ostasii Imperiului, si a iesit intru intampinarea lor, in largul marii. E probabil ca aceste trupe sunt destinate Siriei si viitorului front oriental...

---

In Statele Unite, senatorii Norris si Pitmann (presedintele Comisiei Afacerilor Straine) au propus sa se decreteze un "embargo" general pentru toate comenzile Rusiei si Japoniei. O masura a sentimentelor americane pentru aceste doua tari...

---

Dl Penev, prefectul de la Varna, a venit sa faca o vizita oficiala d-lui colonel Gorski, prefectul de la Bazargic. Bulgarul a fost primit cu mari onoruri si cu caldura. In curand, colonelul Gorski ii va restitui vizita la Varna. Si se mai indoieste cineva de fratia de cruce bulgaro-romana?

---

Havadisurile lui Blumenfeld

Noua iarna s-a intins peste toata Europa si inca mai rau ca la noi. La Budapesta sunt -20°C. In Iugoslavia moare lumea de frig. Acelasi lucru in Italia, Franta, Anglia si Germania. In Basarabia si in nordul Moldovei, liniile ferate, inzapezite, sunt intrerupte. La Bucuresti sa fim fericiti cu -5°C!

---

In Finlanda presiunea ruseasca e din ce in ce mai mare in Carelia... Bestiile anunta succese. Finlandezii le dezmint insa, dar, ce e drept, cu gura cam pe jumatate. Puhoiului nu poate rezista nimeni indefinit.

---

Am numarat in "Universul" la pagina programelor: in Bucuresti sunt 13 teatre si 58 de cinematografe principale. Si toate pline.Si sa n-aiba Bucurestii un milion de locuitori? Se poate?

---

Blumenfeld vine cu havadisurile lui. Schwetz a fugit, Schwetz a plecat fara bagaje, s-a suit in tren si a si ajuns la Paris. Pasaportul si vizele ii fusesera pregatite din vreme de Legatia engleza. "Bine, dar cine e Schwetz?" - intreb eu. Schwetz e reprezentantul lui "Zbroiovska" in Bucuresti. Presiuni mari au fost facute asupra lui ca sa retraga el insusi actiunile "Resita" si "Cugir", sindicate si depuse la Londra de el. Presiunile au fost exercitate de banda Malaxa si de Guido Schmidt, actualmente omul lui "Herman Göring-Werke". Schwetz a fost amenintat pana si cu arestarea si cu un "regim Auschnit". Schwetz a refuzat insa si a fugit cu ajutorul englezilor.

Chestiunea cu actiunile depuse la Londra de "Zbroiovska" s-a incurcat de altminteri rau. Englezii nu admit anularea titlurilor si emiterea unora noi, decat pe baza insasi a legii exceptionale promulgate in noiembrie. In acea lege se precizeaza insa ca operatia nu poate fi facuta decat in favoarea unor proprietari de actiuni romani... Desi tribunalul a pronuntat, din ordin, anularea titlurilor si emiterea unora noi in favoarea lui "Herman Göring-Werke", Guvernul a oprit, de teama Legatiei engleze, redactarea si publicarea sentintei... Pe de alta parte, ca sa rgularizeze lucrurile (!!!) banda a cerut nemtilor sa vand titlurile Statului roman, sau Consortiului Malaxa... Guido Schmidt a lasat ieri la Micescu o notita cu conditiile sale, pe care Blumenfeld a putut sa si-o procure si mi-a adus-o in copie.

Iata aceste conditii:
"1) Tratative pentru vanzare sunt posibile numai dupa eliberarea sentintei.
2) Lichidarea tuturor intereselor ("Resita", actiuni si ipoteci, "Copsa Mica").
3) Pretul sa fie acela care corespunde cu platile facute la timpul sau.

S-au platit:
328.255 de actiuni "Copsa Mica" - "Ciugir": 393.750
160.000 de actiuni "Resita": 250.000
Ipoteca "Resita":
Dobanzi si dobanzi de intarziere a acestei ipoteci pana la 15.I.1940 (netto): 54.937
Total: 698.687

17.600 de actiuni "Resita" din noile emisiuni a 500 lei bucata: 8.800.000
(Pentru plata ipotecii, atat capital cat si dobanzi si dobanzi de intarziere a fost convenita paritatea de 140 sh 2 egala cu 1 unce aur).
4) Fixarea unui curs al livrei st. (circa 1.600 lei) care sa corespunda realitatii.
5) Plata in lei la predarea actiunilor, care sume sa fie intrebuintate pentru exporturi din Romania in Germania si pentru investitii in Romania."
Abia plecase Blumenfeld de la mine si "comme par hasard" mi-a venit o lege la Consiliul Economic prin care se scutea de orice formalitate plata in devize din depozit propriu (Multe devize in depozit propriu mai trebuie sa aiba banda, daca poate plati 693.687 livre!!!) pentru cumpararea de actiuni de ale intreprinderile interesand apararea nationala.

---

"Aiasta nu se poate, Sire!"

Doi mari barbati de stat ireconciliabili: Domnul Prezident Iulie Maniu si M.S. Regele Carol al II-lea al Romaniei

Nici pana azi n-au aparut numirile presedintilor de tinuturi la F.R.N. Intrigarii si greutati mari. Aflu ca Micescu a fost curatat de la Nistru prin actiunea concomitenta a lui Tatarescu si a lui Petre Andrei, licheaua de la Instructie, javra favorita a Regelui pentru moment. Andrei a alarmat pe Rege asupra pericolului de a da un tinut cuzist si antisemit pe mana nebunului, care cine stie la ce dezordine ar fi putut sa provoace, odata iesit din Minister. Iar Tatarescu s-a plans ca, desi prim-ministru si vicepresedinte al Frontului, nu i s-au dat decat doua tinuturi - Suceava si Dunarea - si inca si astea cu titulari foarte dubiosi in ce priveste influenta lui - pe cand s-au dat o suma de locuri taranistilor (de fapt trei).Si asa a ajuns Cazacu, dupa recomandarea lui Iamandi, in locul lui Micescu. Dar cu Cazacu, Tatarescu a dat de alta belea, caci Cazacu e vrajmas de moarte cu Inculet... Rar a fost injurat un om de liberali, cum e injurat Tatarescu acum... Pentru sefiile judetelor se lupta la cutite. E o adevarata porcarie... Ce fericit sunt ca am iesit din tarate...

---

Dupa audienta la Rege si dupa ce a rasuflat cateva minute la Ath...n...e Palace, doctorul Lupu s-a dus la Badea Spanu, un prieten al lui Mihalache, unde-l astepta tot areopagul national-taranesc. Cineva prezent mi-a raportat cu precizie povestirea doctorului.

---

Lupu a declarat Regelui ca reia firul convorbirii intrerupte in seara de 24 Ianuarie. In seara aceea, Lupu felicitase pe Rege pentru curajul sau, curaj care nu fusese rasplatit. Caci - complecta el acum - ce a urmarit Regele?

Regele a urmarit 4 lucruri:
1) Sa dea stabilitate Guvernului, prea des schimbat din cauza necesitatilor de partid. Or, de la instalarea dictaturii, de la inlaturarea partidelor, sase Guverne s-au succedat in mai putin de doi ani! Prin urmare, primul scop n-a fost atins.
2) Sa opreasca puhoiul de legi pe care regimul democratic il revarsa asupra tarii. De cand cu noul regim, ritmul de promulgare al legilor a crescut insa in mod inspaimantator, incat nici profesionistii nu se mai recunosc in noianul de legi ce apar zilnic. Iata ca nici al doilea scop n-a fost atins.
3) Sa purifice atmosfera morala in administratia generala si locala. Or, nici acest scop n-a fost atins, caci se fura acum de sus pana jos, de zece ori mai rau decat inainte. Se fac afaceri cu sute de milioane beneficii si se spertuieste pana la ultimul aprod. Si la acest punct, Lupu a remis Regelui o lunga lista de pungasii cunoscute lui - si altora. Regele s-a uitat pe lista si s-a incruntat.
4) Sa provoace o unire sufleteasca prin crearea F.R.N.-ului si portul unei uniforme care sa maguleasca amorul propriu al cetateanului. Acest scop a fost si mai putin atins, caci in front nu s-au inscris oamenii de voie, ci de nevoie, iar uniforma nu o poarta decat functionarii, incolo nimeni.

Dupa ce a rezumat astfel falimentul incercarilor regale, Lupu a incheiat (dupa multe dezvoltari bineintelese) cu constatarea ca toata lumea iubeste pe Rege (?!), ca toata lumea e de acord cu fondul politicii lui, dar ca nimeni nu e de acord cu forma acestei politici.

Pentru un zapacit cum e, Lupu a expus lucrarile cum sunt si cu o claritate de mirare...

In concluzie a propus Regelui desfiintarea F.R.N.-ului, ca sa vina toata lumea in jurul lui. Asa de bine a convins pe Rege, incat acesta, inainte sa stranga mana de plecare doctorului, i-a spus: "De ce nu veniti sa va inscrieti toti in F.R.N.?". Lupu era sa-l injure. S-a multumit sa-i spuna: "Aiasta nu se poate, Sire!". Vorba veche a lui Lascar Catargiu...

"De ce Iorga, n-ar fi bun si Giurescu?"

Dupa istorisirea lui Lupu s-a incins o discutie intre fruntasii adunati la Badea Spanu. Maniu a subliniat ca audienta lui Lupu fusese inutila, asa cum o prevazuse dansul, si ca actiunea "partidului" impotriva regimului trebuie dusa cu darzenie crescanda... Mihalache l-a intrerupt, a observat ca audienta nu fusese inutila, deoarece se stabilise un contact prietenesc intre Rege si un fruntas al "partidului" (Regele rugase pe Lupu sa mai vina) si a declarat ritos:

"Domnule Maniu, nu mergem cu dictatura, nu mergem cu Frontul Renasterii Nationale - dar atat tot. Incolo nu facem nici o greutate Regelui in momente in care tara lupta pentru existenta ei..."
- "Dar la Belgrad, sunt informat" - a replicat Maniu - "ca Gafencu a cedat Cadrilaterul..."
- "Domnule Maniu, te rog, nici in gluma sa nu spui asa ceva..."
- "Dar noi, ardelenii, in Ardeal..."
- "Domnule Maniu, d-ta poti vorbi in numele Ardealului, dar atunci faci politica regionalista, nu politica national-taranista..."
Sindrofia s-a spart intr-o atmosfera cam rece...

Lupu a mai povestit ca a cerut Regelui mai multa propaganda romaneasca in strainatate. "Stiti, Sire, ca in politica socotesc pe Iorga ca un caraghios, dar de propaganda in strainatate ar fi bun..." Regele a intampinat: "De ce Iorga, n-ar fi bun si Giurescu?" - "Giurescu, Sire, a raspuns Lupu, are fituicile lui tata-sau, pe cand Iorga le are pe ale lui..."

Cand a coborat de la Rege, Lupu a intalnit pe Balif, care i-a spus: "Imi pare bine sa te vad aici; ar trebui sa vii mai des... E tare nevoie sa veniti aci cat de multi, si cat de des!".

va urma