x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Descoperire bizară, făcută de cercetătorii germani. Ce au găsit oamenii de ştiinţă în creierul şoarecilor (VIDEO)

Descoperire bizară, făcută de cercetătorii germani. Ce au găsit oamenii de ştiinţă în creierul şoarecilor (VIDEO)

29 Sep 2014   •   11:10
Descoperire bizară, făcută de cercetătorii germani. Ce au găsit oamenii de ştiinţă în creierul şoarecilor (VIDEO)

O echipă de cercetători de la Universitatea germană Heidelberg şi de la Bernstein Center Heidelberg-Mannheim a descoperit un tip nou şi bizar de neuroni, cu o formă diferită şi care îndeplinesc funcţii încă necunoscute, conform revistei Live Science, citată de Agerpres. Deşi neuronii au diferite forme şi mărimi, în general ei sunt formaţi dintr-un corp celular şi două tipuri de apendice care au rolul de a recepta şi de a transmite informaţiile: dendritele şi axonii. Dendritele sunt nişte structuri ramificate care primesc semnale de la alte celule nervoase şi le transmit în neuron, după care informaţia procesată este retransmisă prin intermediul axonului.

Acesta este principiul de funcţionare al neuronilor obişnuiţi. Noul tip de neuroni descoperit este diferit. În cadrul acestor neuroni, informaţia preluată de la alte celule nervoase nu mai ajunge în celulă, ci trece de la dendrite prin axon direct către altă celulă nervoasă.

"Am descoperit că în peste 50% dintre celule axonul nu este o prelungire a corpului celular, ci a unei dendrite", conform lui Christian Thome, neurolog la Universitatea Heidelberg.

Noul tip de celule nervoase a fost descoperit în creierul şoarecilor, localizate în hipocamp, parte a creierului cu rol în procesele de memorie şi orientare în spaţiu. În general, structura creierului uman este similară celei a şoarecilor, iar hipocampul uman este format din acelaşi tip de celule ca şi cel al şoarecilor.

În hipocamp se află sediul unor neuroni puternic interconectaţi, denumiţi celule piramidale - denumire inspirată de forma corpului celular. Pentru a examina conexiunile dintre aceste celule oamenii de ştiinţă au folosit o proteină de culoare roşu fluorescent care se fixează de rădăcina fiecărui axon care porneşte dintr-o celulă nervoasă.

Echipa de cercetători se aştepta ca aceşti axoni să pornească din corpul celular, însă, în multe dintre cazurile observate, axonii se formau în prelungirea terminaţiilor dendritice. Baza hipocampului este împărţită în zonele denumite CA1, CA2, CA3 şi CA4. Acest tip de neuroni necunoscut până în prezent a fost descoperit în special în zona CA1, unde 50% dintre celulele nervoase au axonii direct în prelungirea dendritelor. În cazul regiunii CA3 proporţia este de aproximativ 28%.

Pentru a observa modul de funcţionare a acestor celulele, cercetătorii au folosit pulsuri de lumină pentru a activa neurotransmiţătorul denumit glutamat. Neurotransmiţătorii sunt substanţele chimice eliberate de celulele nervoase pentru a transmite informaţia de la o celulă la alta.

Dendritele conectate direct la axoni au răspuns foarte puternic chiar şi la cel mai mic influx de substanţă neurotransmiţătoare, activând celula nervoasă, conform lui Tony Kelly, participant la acest studiu din partea Universităţii din Bonn.

'În acest mod, informaţia transmisă de aceste terminaţii dendritice speciale influenţează comportamentul celulei nervoase mai mult decât inputurile provenite de la celelalte dendrite', susţine Kelly.

Întrebarea care rămâne este de ce aceste celule din hipocamp au această particularitate care le permite să sară peste etapa transmiterii informaţiei în corpul celular. Ipoteza lansată de oamenii de ştiinţă este că acest tip de neuroni ar putea să fi specializat ca transmiţători mai eficienţi, iar informaţia pe care o transmit este mai puţin expusă inhibărilor care pot apărea în cazul neuronilor obişnuiţi. Deocamdată însă nu este clar ce informaţii sunt prioritizate pe acest 'fir roşu' al creierului şi de ce.

×