Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In lumea antilopelor, nu e uşor să fii "femeie". Obiceiurile lor de inmulţire ne duc cu găndul direct in societăţile postindustriale, unde femeile preiau din ce in ce mai multe caracteristici masculine.
In lumea antilopelor, nu e uşor să fii "femeie". Obiceiurile lor de inmulţire ne duc cu găndul direct in societăţile postindustriale, unde femeile preiau din ce in ce mai multe caracteristici masculine.
Ce se intămplă cu o antilopă topi, care este fertilă o singură dată pe an, preţ de o zi? Mai degrabă ne intrebăm ce se intămplă cu masculii in acea zi. Aşa vom inţelege de ce mulţi se prăbuşesc extenuaţi după cele 24 de ore aferente ritualurilor de imperechere. In savana africană, in luna in care antilopele din specia Damaliscus lunatus jimela intră in călduri incepe un adevărat festival sexual. Şi asta pentru că femelele au la dispoziţie o singură zi in care sunt fertile, iar in luna respectivă ii curtează asiduu pe masculi, relatează BBC. Care, fireşte, din cauza "manierelor" nu tocmai seducătoare ale contrapartidelor feminine, au devenit destul de circumspecţi. De obicei, perioada reproducerii la antilopele topi are loc, in linii mari, după următorul scenariu: femelele intră in călduri şi iniţiază ele ritualurile de curtare. Ritualuri de altfel suficient de agresive căt să-i facă pe masculi mai rezervaţi. In vreme ce femelele n-au timp de politeţuri şi subtilităţi, agresăndu-i uneori fizic pe topi de sex masculin, "tipii" folosesc stratageme de tipul retragerii şi al evaziunii, pentru că in acest fel pot stoca mai multă spermă. De ce au nevoie de acest lucru? Nu din motive de orgolii, ci pentru că ştiu prea bine ce-i aşteaptă. In speţă, imperecheri nenumărate cu mai multe partenere dornice să se reproducă.
NUMERELE CONTEAZĂ. "Nu este neobişnuit să observi masculi prăbuşindu-se extenuaţi, pentru că cererile femelelor sunt prea multe pentru ei", a observat Jakob Bro-Jorgensen, coordonatorul ştiinţific al cercetării din partea Societăţii Zoologice din Londra, citat de BBC. Fiecare femelă se imperechează in medie cu patru masculi, iar unele ajung şi la cifre suficient de extenuante (probabil pentru ambele părţi), precum 12 parteneri. Totul pentru a maximiza posibilităţile de a rămăne gestante. "Femelele trebuie să se asigure că rămăn insărcinate, preferabil cu un mascul atractiv, astfel incăt işi concentrează energiile ca să se asigure că masculii se imperechează cu ele in acea perioadă." Cifrele prezentate de Bro-Jorgensen spun de altfel totul despre graba cu care antilopele topi (varianta feminină) se asigură că vor da naştere puilor: in medie, orice mascul topi se imperechează de 11 ori, iar cercetătorii au observat că una dintre perechi a făcut un adevărat maraton, 36 de imperecheri in acelaşi sezon.
"BĂIEŢII". Dacă femelele sunt agresive şi ii indeamnă pe masculi să se imperecheze in ritmuri cel puţin solicitante, domnii au un comportament mai rezervat, fiind chiar mofturoşi in unele situaţii. "In cazurile in care masculii au libertatea să aleagă dintre femele, ei se orientează in mod deliberat către femelele cele mai tinere, in defavoarea celor cu rang mai inalt in ierarhiile lor", comentează Jakob Bro-Jorgensen. Tactica le asigură posibilitatea de a se imperechea cu femelele noi ale grupurilor, deci transmiterea genelor unui exemplar feminin mult mai fiabil fizic decăt alte membre ale grupului. Cănd sunt refuzate de alţi masculi, antilopele topi nu se descurajează şi incep "să fugărească" alţi potenţiali parteneri, de aici atuul masculilor de a spune nu.
PARADOX. Comportamentul reproductiv al antilopelor topi este unul destul de aparte. In mod normal, masculii sunt cei agresivi şi interesaţi să genereze competiţie pentru femele, iar femelele sunt cele care decid cine va avea dreptul să le fertilizeze. "Cănd biologii vorbesc despre bătălia sexelor, ei presupun in mod tacit că aceasta este purtată intre masculii persistenţi, care mereu vor să se imperecheze cu femelele nedoritoare", a mai declarat Bro-Jorgensen.
Diversitate
Antilopele topi fac parte din categoria zoologică a speciilor promiscue, terminologie care insă nu are de-a face prea mult cu sensurile atribuite in comunicarea umană. Speciile promiscue sunt cele in care femelele aleg să se imperecheze cu un număr mai mare de parteneri pentru a asigura cantitatea şi calitatea necesare de spermă pentru a da naştere unor urmaşi viabili genetic. Studiile de specialitate au observat că in cazul acestor specii 74% dintre puii gemeni născuţi au gene de la taţi diferiţi. In acest fel, natura oferă modalităţi uneori surprizătoare de asigurare a reproducerii, care contrazic regulile legate de stereotipiile de roluri şi comportamentul sexual al animalelor.
