O echipă de astronomi de la Queenâs University din Belfast, Irlanda, şi Universitatea St. Andrews din Scoţia au anunţat descoperirea a trei planete la periferia Căii Lactee.
O echipă de astronomi de la Queenâs University din Belfast, Irlanda, şi Universitatea St. Andrews din Scoţia au anunţat descoperirea a trei planete la periferia Căii Lactee. Cele trei lumi sunt desprinse direct din imaginarele Infernului, fiind cele mai fierbinţi corpuri cosmice care gravitează in jurul unor stele din galaxia noastră, relatează cotidianul Britanic The Guardian. Temperaturile de la suprafaţa planetelor ating şi 2.500 grade Celsius cănd elipsa lor le aduce in punctul cel mai apropiat al stelor din centrele sistemelor lor solare.
Planetele au masa aproximativ de mărimea celei jupiteriene. Aflate in constelaţia Lirei, la 700 de ani-lumină de sistemul nostru solar, ele au fost descoperite prin depistarea umbrei pe care o aruncă asupra stelelor lor in cursul mişcării pe elipsele planetare. Observaţiile au fost făcute de la observatoarele astronomice din Insulele Canare şi Africa de Sud, in cadrul proiectului SuperWasp (Super Wide Angle Search for Planets). Una dintre planete a fost botezată Wasp 3b, iar orbita sa este neobişnuit de apropiată de steaua in jurul căreia gravitează: in cel mai apropiat punct al mişcării sale de rotaţie, Wasp 3b ajunge la doar 4,5 km depărtare de soarele său.
Celelalte două planete, Wasp 4b şi Wasp 5b, au fost depistate in jurul unor stele care se află situate in apropierea Constelaţiei Phoenix, situată la aproximativ 800-900 de ani-lumină depărtare de Pămănt, relatează The Guardian. La fel ca surata lor din constelaţia Lirei, cele două planete din vecinătatea constelaţiei Phoenix se apropie de stelele lor la distanţe in medie de 4 km de steaua lor, fiind practic topite in acel punct şi resolidificăndu-se pe măsură ce se depărtează de astru. "Suntem singura echipă care a descoperit planete in tranzit in acelaşi timp in emisfera nordică şi in cea sudică", a declarat pentru The Guardian şeful echipei SuperWasp, Don Pollaco.
Odiseea marţiană in desfăşurare
Sistemul radar al sondei Mars Express, aparţinănd Agenţiei Spaţiale Europene, a furnizat noi detalii despre unul dintre cele mai ciudate aspecte ale Planetei Roşii: Depozitele din Medusae Fossae. Mars Express a oferit primele măsurători ale acestor acumulări de materiale din zona ecuatorială a lui Marte, referitor la proprietăţile electrice şi adăncimea lor, informează site-ul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Formaţiunile din Medusae Fossae sunt unice in cadrul geologiei lui Marte, fiind pănă in prezent o enigmă, intrigănd specialiştii deoarece au proprietatea de a absorbi anumite frecvenţe de undă ale radarelor terestre.
Oglindă pe fundul oceanului
Dacă pănă acum oamenii de ştiinţă căutau urmele supernovelor pe cer, descoperirea unor sedimente pe fundul oceanului care poartă marca unor reziduuri rezultate in urma exploziei unei supernove din "vecinătatea" Pămăntului a şocat comunitatea ştiinţifică. Supernova, plasată conform estimărilor intre 60 şi 300 de ani-lumină, ar fi explodat in Pleistocen, ceea ce ar fi provocat, in opinia specialiştilor de la Universitatea din Illinois, o extincţie la scară mică. "Nu ne-a lovit direct, n-am mai fi fost aici", a comentat Brian Fields, de la Universitatea Illinois, citat de New
Scientist. - Conferinţă despre viitorul spaţial
Conferinţa Internaţională pentru Explorare spaţială (ISEC) işi deschide astăzi la Berlin sesiunile de comunicare, lucrările durănd pănă măine, relatează site-ul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Punctul principal de atracţie al conferinţei va fi prezentarea primului proiect al strategiei pe termen lung de explorare a spaţiului de către ESA. Punctele centrale ale strategiei sunt: operaţiunile cu oameni in orbita joasă terestră, utilizările pe termen scurt şi mediu ale staţiei spaţiale internaţionale, accesul in spaţiu al astronauţilor europeni după retragerea navetei spaţiale NASA.
Reparaţii la staţia spaţiala
Astronautul american Scott Parazynski a dus la bun sfărşit o intervenţie periculoasă de reparare a unui panou solar defect al Staţiei Spaţiale Internaţionale, relatează BBC. Din cauza unei probleme tehnice, panoul nu putea fi desfăşurat, iar acest fapt a necesitat ieşirea in spaţiu a astronautului pentru a prinde cu "butoni" improvizaţi fragmentele dezlipite. Scott Parazynski a fost asistat de colegul său, Douglas Wheelock, iar lucrarea de remediere a defecţiunii a durat patru ore. Astronauţii americani au efectuat aceste lucrări in cadrul misiunii de amplasare pe orbită a unei noi secţiuni a Staţiei Spaţiale internaţionale.
ADN-ul magnetic al stelelor
Cămpuri magnetice invizibile infăşurate precum spiralele duble ale ADN-ului ar duce la formarea stelelor, conform unor noi modele despre apariţia corpurilor cereşti, relatează Live Science. Stelele noi apar din nori de gaze şi praf care se prăbuşesc in forma unor sfere dense din cauza propriei gravităţi. Inăuntrul lor au loc reacţii termonucleare, iar in timp ce se prăbuşesc norii se rotesc şi dau naştere unor spirale, in timp ce rotaţiile cresc progresiv, micşorăndu-le volumul. O parte din această energie de rotire trebuie imprăştiată inainte de apariţia noii stele, insă modul in care acest fenomen are loc este incă necunoscut.
Lumea din găurile negre
După ce materia este absorbită de o gaură neagră, ea ar putea cădea intr-un alt univers, conţinut in gaura neagră, sau să fie prinsă intr-o conexiune asemănătoare găurilor de vierme intre gaura neagră care a absorbit-o şi o altă gaură neagră. Este una dintre ipotezele de lucru avansate de astrofizicienii care studiază găurile negre, relatează Science Daily. Este o enigmă totală pănă in prezent ce anume se află inăuntrul găurilor negre.
Universul cu părţi lipsă
Noi calcule ale astronomilor au pus in evidenţă că Universul este cu 20% mai uşor decăt era in calculele mai vechi. O mare "bucată" din Univers lipseşte, relatează Science Daily, citănd rezultatele cercetărilor unei echipe de astronomi de la Universitatea din Alabama la Huntsville. A cui este vina? "Călătorind aproape cu viteza luminii, aceşti electroni foarte uşori se ciocnesc cu fotonii din fundalul cosmic de microunde. Energia din coliziune converteşte fotonii din microunde de energie mică in raze X cu energie mare", detaliază pentru Science Daily Max Bonamente, de la Universitatea din Alabama. Descoperirea este cu atăt mai bizară, deoarece contravine principiilor care funcţionau iniţial in inţelegerea apariţiei maselor in Univers.
Vănturile solare - chei explicative
Cercetătorii de la Washington University din St. Luis au analizat mostrele colectate de misiunea NASA Genesis, care a orbitat doi ani in jurul Soarelui pentru a studia activitatea acestuia. Echipa de la Washington University a studiat felul in care vănturile solare, de intensităţi diferite, au influenţat formarea sistemului nostru solar. Genesis a "prospectat" eşantioane din gaze nobile precum argonul sau neonul, in trei intensităţi diferite ale vănturilor solare: viteze mici, viteze mari şi ejecţiile din coroana solară. Diferenţele izotopice dintre Soare şi planetele sale, detectabile in vănturile solare, spun povestea formării sistemului solar, informează Science Daily, citănd cercetătorii americani.
NASA, In vizorul Congresului Administratorul NASA, Michael Griffin, a răspuns săptămăna trecută unor intrebări incomode in faţa comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie din Camera Reprezentanţilor, referitoare la modul in care instituţia americană a condus o cercetare de proporţii privitoare la problemele de siguranţă ale aviaţiei federale. NASA a refuzat pănă in prezent să dezvăluie date cruciale din raport, invocănd considerente de securitate sau dreptul de a nu fi numiţi al celor 24.000 de piloţi intervievaţi in sondaj. Cercetarea a costat 11,3 milioane de dolari, lucru care a atras atenţia Congresului, forul legislativ american dorind să ştie ce conţine acest document final cu o notă de plată atăt de mare. Griffin a declarat in cadrul audierilor că NASA va dezvălui in curănd concluziile cercetării, după ce vor fi inlăturate informaţiile care pot provoca daune unor agenţi comerciali care operează in cadrul aviaţiei federale, informează Washington Post.
Monument pentru caţeluşa Laika
La data de 3 noiembrie s-au implinit 50 de ani de la momentul in care Uniunea Sovietică trimitea in orbită primul satelit care avea la bordul său o fiinţă vie. Sputnik 2, lansat la această dată, o purta in spaţiu pe căţeluşa Laika, "recrutată" pentru programul spaţial de pe străzile moscovite. In memoria primei făpturi lansate vreodată in spaţiu, un monument de bronz a fost dezvelit la Moscova la sfărşitul săptămănii trecute. Deşi Laika nu a supravieţuit misiunii, ea murind la doar şapte ore după lansare, din cauza stresului şi a căldurii, zborul lui Sputnik 2 a demonstrat omenirii că drumul spre lansarea primului om in spaţiu este deschis. La doar patru ani după zborul Laikăi, Iuri Gagarin devenea primul om care a orbitat in jurul Planetei Albastre, pe 12 aprilie 1961.