Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O nouă inversare a polilor magnetici ai Pământului ar putea să se producă în viitorul apropiat, în timpul vieţii noastre, conform unor analize ale datelor cu privire la câmpul magnetic terestru, culese atât în cadrul misiunii Swarm aparţinând Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), cât şi din examinarea unor straturi de sedimente aflate la poalele Munţilor Apenini, în Italia, potrivit Live Science, citată de Agerpres. Polii magnetici s-au inversat de mai multe ori de-a lungul istoriei planetei noastre. Astfel, în urmă cu aproximativ 800.000 de ani, nordul magnetic se afla deasupra Antarcticii, iar sudul magnetic se afla suprapus nordului geografic.
Oamenii de ştiinţă au estimat că un ciclu de inversare a polilor magnetici începe prin slăbirea continuă a câmpului magnetic într-un interval de câteva mii de ani. Apoi, când câmpul magnetic devine suficient de slab, polii se inversează, iar câmpul magnetic revine la intensitatea sa maximă. Noul studiu indică însă că ultima inversare a polilor magnetici s-a produs într-un interval de timp relativ scurt, de doar 100 de ani. În prezent, conform măsurătorilor, câmpul magnetic al Pământului se află în stadiul de slăbire.
Datele adunate în cursul acestei veri de sistemul de sateliţi Swarm, aparţinând ESA, indică faptul că acest câmp magnetic îşi pierde din intensitate de 10 ori mai rapid decât se credea iniţial.
Dacă pierderea intensităţii s-ar fi produs mai lent, ar fi rămas valabilă predicţia privind inversarea polilor magnetici peste câteva mii de ani, dar în condiţiile semnalate de ESA această predicţie s-ar putea dovedi mult prea optimistă.
'Nu ştim dacă următoarea inversare se va produce la fel de brusc ca şi ultima, dar nici nu putem şti că nu va fi aşa', a comentat Paul Renne, director al Centrului pentru Geocronologie de la Universitatea California din Berkeley.
Geologii încă nu ştiu din ce cauză se inversează polii magnetici ai Pământului. Nucleul din fier al Pământului se comportă ca un magnet gigantic, ale cărui linii de câmp învelesc planeta. Câmpul magnetic protejează biosfera terestră de radiaţiile provenite de la Soare. Un câmp magnetic aflat în stadiul de intensitate minimă nu va reuşi să ţină departe de suprafaţa terestră radiaţiile solare şi cosmice, lucru care poate duce şi la afectarea reţelelor electrice şi a comunicaţiilor pe unde radio.
În timp ce ESA a studiat câmpul magnetic de pe orbită, Paul Renne şi echipa lui l-au studiat de la suprafaţă. Ei au extras sedimente formate în albia unui lac străvechi, de la poalele Munţilor Apenini (Italia). În aceste sedimente se află şi straturi de cenuşă vulcanică rezultată din erupţii produse în urmă cu foarte mult timp. Această cenuşă este formată din minerale sensibile magnetic, care păstrează urme ale vechilor linii de câmp magnetic terestru. Astfel, cercetătorii au putut măsura direcţia în care erau îndreptate aceste linii de câmp.
Paul Renne şi colegii săi au folosit o tehnică de datare argon - argon (care funcţionează pentru că izotopul de potasiu 40 se descompune în izotop de argon 40 după o rată cunoscută) pentru a determina vârsta mostrelor de sedimente extrase. Aceste straturi s-au format de-a lungul unor perioade de câte 10.000 de ani, iar oamenii de ştiinţă au putut identifica momentul în care s-a produs ultima inversare a polilor magnetici - în urmă cu aproximativ 786.000 de ani.
Straturile de sedimente demonstrează şi că acest câmp magnetic a fost instabil timp de aproximativ 6.000 de ani, înainte de inversarea bruscă. Perioada de instabilitate a inclus două momente de minim în intensitatea câmpului magnetic terestru, fiecare dintre aceste momente având o durată de aproximativ 2.000 de ani.
Dacă inversarea polilor magnetici ar putea produce o serie de neplăceri de ordin tehnic, cu siguranţă că ea nu reprezintă un motiv de panică. Oamenii de ştiinţă au căutat eventuale urme ale unor catastrofe ce ar fi putut să se producă în timpul unor astfel de inversări şi nu au descoperit nimic alarmant.
Cel mai afectat va fi sistemul de transport al energiei electrice. Însă, din punct de vedere teoretic, dacă acest câmp magnetic ajunge să fie extrem de slab şi chiar dispare temporar, în timpul inversării, atunci Pământul ar putea fi expus unor niveluri periculoase de radiaţii solare şi cosmice care ar putea afecta serios biosfera şi ar pune în pericol viaţa oamenilor. Nu există însă nicio dovadă că un astfel de scenariu ar putea să se producă, conform omului de ştiinţă american.
Noul studiu va fi publicat în ultimul număr al revistei Geophysical Journal International.
Citește pe Antena3.ro
