Prunariu, românul cosmic

Dumitru Prunariu, primul şi până acum singurul nostru cosmonaut. Şi singurul român care a avut ocazia să urce în cer, să trăiască pe pielea lui starea de imponderabilitate şi să privească de acolo întregul Pământ.

Dumitru Prunariu, primul şi până acum singurul nostru cosmonaut. Şi singurul român care a avut ocazia să urce în cer, să trăiască pe pielea lui starea de imponderabilitate şi să privească de acolo întregul Pământ.

 
Primăvara anului 1981, momentul de graţie în care România a intrat în clubul select al ţărilor care au trimis un om în spaţiul cosmic. De atunci au trecut peste 27 de ani. Acum, într-o perioadă tulbure, în care “eroii neamului” se recrutează fie dintre manelişti, fie dintre fotbaliştii care abia sunt în stare să lege două cuvinte coerente, se cuvine să reamintim că singurul nostru cosmonaut se numeşte Dumitru Prunariu. El este românul care a petrecut în spaţiu exact şapte zile, 20 de ore, 41 de minute şi 52 de secunde. Atunci, el a fost cel de al 103-lea om care a ajuns în cosmos.

Politica spaţială.

În cursul Războiului Rece, cursa pentru cucerirea spaţiului a avut şi o importantă componentă politică. De fapt, a fost o cursă a orgoliilor, ai cărei protagonişti erau SUA şi URSS. Începând cu 1967, în această confruntare au început să fie implicate şi “ţările frăţeşti” din lagărul comunist. Inclusiv România. Scopul urmărit, desigur propagandistic în esenţa lui, era ca fiecare stat socialist să trimită câte un om în spaţiu. Ordinea “lansării” era dată de iniţiala ţării de origine a “candidaţilor”. Asta nu a însemnat însă că alegerea cosmonauţilor s-a făcut “pe bandă rulantă”, la voia întâmplării. Procedurile de selectare a cosmonautului român au început în aprilie 1977 şi au implicat, iniţial, 150 de “candidaţi”, piloţi de supersonice şi ingineri specializaţi în aeronautică. Cinci dintre ei au trecut testele medicale. Iar până la urmă doar trei au plecat în URSS, pentru continuarea antrenamentelor locotenentul major Dumitru Prunariu, căpitanul Cristian Guran şi maiorul Dumitru Dediu. La capătul a trei ani de antrenamente complexe şi extrem de dure, Prunariu a decolat către punctul cel mai înalt al carierei sale. Avea 28 de ani.

ÎN SPAŢIU. Aventura spaţială a lui Prunariu a început la 14 mai 1981 când, la ora 20, 16 minute şi 38 de secunde, nava cosmică Soiuz 40 a decolat de pe cosmodromul Baikonur. Coechipierul său a fost astronautul sovietic Leonid Popov. Zborul lor spa-ţial a durat până la 22 mai 1982, când echipajul mixt a revenit pe Pământ. În săptămâna petrecută în spaţiu, Prunariu a avut un program extrem de încărcat, în cursul căruia a participat la efectuarea a 22 de experimente ştiinţifice. Unele dintre acestea fuseseră pregătite împreună cu specialiştii sovietici. Altele erau concepute, cu mult înainte, de specialiştii români. O bună parte dintre ele, şi cele mai importante pentru acele vremuri, au fost experimente de natură medicală, dar şi psihologică. Cu ajutorul lor se urmărea cercetarea modului în care se comportă organismul uman în spaţiul extraterestru şi mai ales în stare de imponderabilitate. S-a mai avut în vedere testarea vitezei de reacţie, a atenţiei şi a rezistenţei la efort susţinut în condiţiile absenţei forţei de gravitaţie. În cursul celor aproape opt zile de zbor, nava în care s-a aflat Prunariu a parcurs 5.260.000 de kilometri în zbor circumterestru. De atunci au trecut aproape trei decenii. Vorbind despre posibilitatea ca un alt român să mai ajungă în spaţiu, Prunariu a afirmat cu câţiva ani în urmă: “Lansarea altui român în spaţiu depinde şi de conjunctura, să zicem geo-politică. Şi ruşii şi americanii trimit în Cosmos oameni din ţările cu care au fie colaborări foarte bune, fie interese politico-economice. La fel procedează şi ruşii. Când vreuna dintre marile puteri cosmice va considera util, vom putea avea un alt om în Cosmos.”

Citește pe Antena3.ro

Șoc în timpul unei execuții, în SUA. Ce a făcut un bărbat chiar înainte de a muri

În spaţiu

Lansată de pe cosmodromul Baikonur, nava Soiuz 40 (foto sus), avea o greutate de 300 de tone. Ajuns în spaţiu, la 220 km înălţime, modulul cosmic a parcurs în cele aproape opt zile de zbor 5.260.000 km cu o viteză medie de 2.800 km/h. În cursul expediţiei, Prunariu a participat la 22 de experimente care, printre altele, au urmărit influenţa stării de imponderabilitate asupra corpului uman.

“John Glen, care în 1962 a efectuat primul zbor cosmic american, a zburat în spaţiu şi la vîrsta de 77 de ani, pentru a studia efectele spaţiului asupra îmbătrânirii. Dacă s-ar pune problema să reiau pregătirea pentru un zbor cosmic, cred ca aş face orice pentru a-mi reintra în formă cât mai rapid. Mi-e dor de Cosmos”
Dumitru Prunariu, cosmonaut roman

CV
S-a născut în 1952, la Braşov

1976: a absolvit Facultatea de Inginerie Aerospaţială din Bucureşti

1977-1978: inginer şi apoi ofiţer activ în MApN

14-22 mai 1981: zborul în Cosmos, efectuat la bordul navei sovietice Saliut 6

1981-1989: ofiţer în cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare şi profesor la Facultatea de Aeronave

1990: subsecretar de stat şi şef al Departamentului Aviaţiei Civile

1992-1995: secretar al Agenţiei spaţiale Române

1995: vicepreşedinte al Institutului European pentru Managementul Riscului, Securităţii şi Comunicării

2002: Membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte şi Ştiinţe