Radu Manicatide

Pilot şi inginer constructor de avioane, Radu Manicatide a fost una dintre cele mai  marcante personalităţi ale aviaţiei româneşti.

Radu Manicatide s-a născut la Iaşi, la 17 aprilie 1912. A fost pasionat de aviaţie încă din adolescenţă. Iar în anul 1926 avea doar 14 ani când a câştigat locul întâi la concursul de aeromodele şi planoare organizat de Aeroclubul Regal Român. Tânărul Manicatide a participat la acel concurs cu planorul M-1, proiectat şi construit de el însuşi. Era un aparat de mici dimensiuni, confecţionat din lemn, care avea trenul de aterizare confecţionat din roţile unui cărucior de copii.

Primele aparate de zbor
Ulterior, şi-a început studiile superioare la Şcoala Politehnică din Bucureşti. Iar între 1931 şi 1937 le—a continuat în Franţa unde a fost student la Şcoala Aeronautică şi Construcţii de Automobile din Paris, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie. În timpul studiilor, în 1931, a obţinut şi brevetul de pilot. După alţi câţiva ani, în 1935, a proiectat şi realizat două aparate de zbor tip monoloc. Primul dintre acestea a fost RM-5, un avion uşor care la o greutate de 200 de kilograme, atingea o viteză de 120 km/oră. Cel de-al doilea, RM-7, avea 240 kilograme şi atingea 135 de kilometri pe oră.

La câţiva ani după încheierea studiilor din Franţa, Manicatide s-a întors în ţară unde, începând din 1939, a fost angajat al IAR-Braşov mai întâi ca şef al Serviciului de Studii Structuri, iar ulterior ca şef al Atelierului de Prototipuri şi Experimentări. Calitate în care a participat la realizarea avioanelor IAR-27, IAR-37 şi mai ales a celebrului avion de luptă IAR-80. Tot la Braşov, Manicatide a lucrat şi la proiectarea şi construcţia sub licenţă a avioanelor IAR-79 Savoia Marchetti şi Me-109 Messerschmitt.


Preocupat în continuare de perfecţionarea avioanelor uşoare el a realizat, tot la IAR Braşov, aparatul RM-9, de 350 kilograme, cu o viteză de 138 km/oră. Ceva mai târziu, în 1944 a adoptat o soluţie constructivă deosebită: un avion cu ampenajul orizontal amplasat în faţă: este vorba de RM-11. Iar în 1949 a construit IAR-811, avion uşor de şcoală, bimotor care atingea în zbor viteza de 150 km/oră. Începând cu 1950, Manicatide a preluat conducerea Uzinei de Reparaţii Material Volant. Acolo a proiectat şi realizat o gamă întreagă de avioane, toate incluse în "familia” IAR. Este vorba despre bimotorul IAR 813, 814, 817 şi IAR 818. Ultimul dintre acestea a intrat în exploatare la Aviaţia Utilitară şi a AVIASAN-ului.

Ultimii ani
Mutat în Bucureşti, Manicatide şi-a continuat seria de realizări prin proiectarea lui MR-2, un aparat bimotor derivat din IAR-814 care, la o greutate de 2080 kilograme, atingea o viteză maximă de 275 km/oră. Angajat al Institutului de Mecanica Fluidelor şi Cercetări Aerospaţiele Manicatide aproiectat gama de aparate IAR-822, IAR-823, IAR-826 şi IAR- 827 care au fost construite la ICA Ghimbav. De-a lungul unei vieţi lungi şi a unei cariere ştiinţifice remarcabile contribuţia lui Radu Manicatide la dezvoltarea aviaţiei româneşti a fost recunoscută, adeserori, prin acordarea unor ordine şi medalii. Iar în 2002 a fost decorat cu Steaua României în rang de cavaler. A trecut în nefiinţă la 18 martie 2004.