Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România traversează o criză financiară profundă, care, în lipsa unor măsuri urgente, poate avea implicații majore asupra sănătății publice. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, iar peste 700.000 de pacienți riscă să rămână în această perioadă fără tratamente, pentru că unele contracte de tip cost-volum sau cost-volum-rezultat expiră chiar în această lună, iar negocierile pentru încheierea altora nu sunt finalizate. Pentru a răspunde acestor provocări, Conferința Națională România Inteligentă „Alertă în sănătate – criza bugetară amenință viețile pacienților”, organizată ieri de către organizată de Antena 3 CNN sub genericul România Inteligentă, și-a propus ca obiectiv principal identificarea soluțiilor prin care pacienții să aibă acces neîntrerupt la tratamente și servicii medicale.
De la Sănătate nu se taie bani
„Pachetele de măsuri fiscale implementate de guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare nu au afectat domeniul Sănătății”, a spus Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății. Acesta a declarat în cadrul conferinței că domeniul Sănătății este singurul care beneficiază de o creștere de buget începând de anul viitor.
„Așa cum am spus de nenumărate ori, reformele, pachetul 1, pachetul 2 în mod special, de reforme care au cuprins și domeniul Sănătății nu înseamnă, nu au însemnat sub nicio formă austeritate. Nu au însemnat nici măcar tăieri. După cum bine puteți observa în domeniul Sănătății nu au fost făcute reduceri de bugete, nu au fost tăiate surse de finanțare. Din contră, e singurul domeniu care beneficiază de o creștere de buget începând de anul viitor, și anume creșterea punctului pentru ambulatoriul de specialitate. În toate discuțiile avute și toate prezentările, inclusiv cu domnul premier, am spus clar că de la Sănătate nu se poate reduce bugetul. Ce putem face e să eficientizăm în cadrul sistemului astfel încât lucrurile să se întâmple altfel. Primele măsuri se văd deja, nu trebuie să așteptăm anul viitor. Concediile medicale – și vreau să mulțumesc domnului președinte CNAS împreună cu care corpul de control a realizat și realizează în continuare verificări și concediile medicale fără fundament, fictive, încep să scadă. Scade numărul și doar la o primă analiză, așteptăm să închidem și septembrie pentru a avea un tablou la trei luni, dar la o primă analiză, există deja o economie de peste 100 de milioane, bani care rămân și se reorientează, se reintegrează către alte programe de sănătate. Modificările cu care noi am venit în pachetul de reformă, cele cu care dorim să venim în pachetul 3 nu fac decât să reașeze sistemul, sursele de finanțare astfel încât ele să fie direcționate către pacient, iar aceste lucruri încep să se vadă”, a declarat ministrul Sănătății în cadrul conferinței.
Horațiu Moldovan: Bugetul CNAS are nevoie de o suplimentare de 10,5-11 miliarde de lei până la sfârșitul anului
„Majoritatea domeniilor finanțate de CNAS sunt acoperite doar 10 luni”, potrivit lui Horațiu Moldovan, președintele CNAS. Acesta a declarant că CNAS mai are nevoie de o suplimentare de 10,5-11 miliarde de lei până la sfârșitul anului. „Noi suntem tot timpul de gardă la CNAS. Încă de la configurarea bugetului pe anul acesta noi am spus foarte clar că avem nevoie, pe lângă un buget, care iată se dovedește cum l-am preconizat, respectiv necesar suplimentar de 10,5-11 miliarde. Pe majoritatea domeniilor finanțate de CNAS sunt acoperite 10 luni, anumite domenii în care acoperirea este de 9 luni, 9 luni și jumătate. Exact cum am preconizat s-a întâmplat, drept dovadă faptul că am fost exacți arată că cunoaștem mecanismele. Am lansat din timp alerta că e nevoie creșterea acelei limite de negociere a contractelor cost-volum. Contractele de tip cost-volum reprezintă cel mai eficient mod prin care noi, statul român, plătim medicamente din fondul național unic. E un mecanism de plată regresivă. Dacă ai un volum mai mare de medicamente, plătești mai puțin. Producătorul plătește o taxă statului. Dacă la clawback această taxă este fixă, aici e variabilă, în funcție de numărul de medicamente consumate, iar ceea ce înseamnă contribuția, payback-ul, se poate ridica în jurul valorii de 35%, bani care rămân tot în Sănătate, din care se tratează alți pacienți. Noi cerem MS mereu numărul de pacienți eligibili pe fiecare zonă pentru fiecare medicament pe care îl avem în contracte cost-volum. Avem în momentul de față 96 de contracte cost-volum, dintre care 3 sunt cost-volum-rezultat. 15 nu își produc încă efectele pentru că nu sunt introduse pe lista medicamentelor compensate. Facem eforturi și mulțumesc domnului ministru pentru că reușim să dăm viteză. Medicamentele care «stau la semafor» sunt salvatoare de viață. Această așteptare nu înseamnă decât zile pierdute din viața acestor oameni. Noi, împreună cu MS, facem eforturi și în cazul concret al contractelor cost-volum, știe și ministerul de Finanțe, avem nevoie de încă două miliarde de lei ca să creștem această limită de negociere de la 6,2 miliarde de lei prevăzută în buget, la 8,2 miliarde”, a declarat Horațiu Moldovan în cadrul conferinței.
Studiile clinice vor avea reguli unice la nivel european
În cadrul dezbaterilor, ministrul Sănătății a adus în discuție o inițiativă a Comisiei Europene privind accelerarea studiilor clinic. „Aș vrea să mai aduc în discuție un subiect important. La întâlnirea-informare a miniștrilor de la Copenhaga, care a avut loc ieri (luni – n. red), unul dintre cele trei subiecte pe masa discuției a fost cel al studiilor clinice. Și o noutate, dacă doriți, Comisia Europeană dorește să realizeze la nivelul statelor membre un ghid unic, care să fie aplicat de toate statele, cu termene clare, identice, tocmai pentru a putea introduce cât mai multe studii clinice și pentru a grăbi acest proces. Au existat discuții o zi întreagă despre cât de birocrați suntem, nu doar în România, ci și în alte state membre. Studiile clinice nu au o viteză așa cum ne-am dori. O să mai spun un lucru care probabil că nu sună bine, dar este o realitate pe care, dacă nu o recunoaștem, nu o putem rezolva: suntem într-una din puținele țări în care, ani de zile, studiile clinice erau aprobate de către un ONG”, a subliniat ministrul.
„S-au făcut eforturi foarte mari în direcția asta din partea tuturor: din partea Agenției Naționale a Medicamentului, din partea Ministerului Sănătății, din partea universităților de medicină, prin hub-ul de cercetare. Sunt progrese extraordinare în ceea ce privește implementarea studiilor clinice în țara noastră. Numărul de pacienți pe care îl tratăm astăzi în aceste trialuri clinice internaționale este, față de acum 2-3 ani de zile, probabil dublu. Cel puțin în centrul nostru asta este realitatea”.
conf. univ. dr. Michael Schenker, președinte al Comisiei de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății
O veste proastă pentru medici
Valoarea punctului pe serviciu medical acordat în ambulatoriul clinic de specialitate a crescut de la 5 lei la 6,50 lei începând cu 1 august 2025, aceasta fiind prima majorare în ultimii zece ani. După cum anunța ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în luna iulie a acestui an, o nouă creștere a valorii punctului era prevăzută pentru data de 1 ianuarie 2026. Aceasta urma să urce la 8 lei, dar potrivit președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, această majorare a fost decalată pentru data de 1 ianuarie 2027.
Registrul de cancer, în varianta demo, aproape de finalizare
Un anunț important a fost făcut, de asemenea, de către conf. univ. dr. Michael Schenker, președinte al Comisiei de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății, care a spus că registrul de cancer va fi gata la finalul acestui an. Vorbim despre „varianta demo care va fi populată cu niște date și se va verifica funcționarea lor”, a spus acesta.
4 miliarde de euro este deficitul României în comerțul cu medicamente (prețuri la producători), la nivelul anului 2024, acesta fiind al treilea cel mai mare deficit comercial după cel înregistrat în comerțul cu energie electrică și cel cu produse agro-alimentare.
Tratamentul persoanelor cu boli rare, o mare problemă
În România avem circa un milion de persoane cu boli rare, dar de multe ori diagnosticarea lipsește. Pe piață avem doar 30% din medicamentele aprobate în Europa pentru tratamentul acestor boli, iar acces la el au mai puțin de 5% din bolnavi. Datele prezentate de către Dorica Dan, președinta Alianței Naționale pentru Boli Rare, ilustrează pe deplin problemele grele cu care se confruntă acești pacienți. România are un Plan Național de Boli Rare, inclus în Strategia Națională de Sănătate, dar acesta nu este finanțat. Sperând la vremuri mai bune, asociația, împreună specialiștii din Ministerul Sănătății, lucrează acum la actualizarea acestui plan.
CNAS plătește mai mult pentru creșterile salariale decât pentru serviciile medicale
Finanţarea spitalelor reprezintă aproape jumătate din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, totalizând 33 de miliarde de lei, însă acest lucru nu se regăseşte întotdeauna în calitatea serviciilor medicale. În acest, CNAS va achita până la sfârşitul anului facturi de 16 miliarde de lei, pentru tot ceea ce înseamnă servicii decontate de spitale. Mai departe, pe influenţele salariale, adică o finanţare paralelă prin care Casa acoperă creşterile salariale care au fost semnificative începând cu anul 2018, mai vine cu 17 miliarde de lei. Această situație în care CNAS plătește mai mult pentru creșterile salariale decât pentru serviciile medicale este una atipică.
Citește pe Antena3.ro
