Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Campania de împădurire are alocate peste 400 de milioane de euro, iar subiectul a fost pe larg abordat în cadrul conferinței „România redevine verde - trei pași fără întoarcere/Un nou Cod Silvic, o campanie de împădurire fără precedent, o strategie de digitalizare”. Organizate sub egida „România Inteligentă”, un proiect marca Antena 3 CNN, dezbaterile pe marginea acestui subiect au punctat avantajele pe care le pot avea cei care s-au decis să-și împădurească terenurile. Până acum, prima campanie națională de împăduriri, în care se dorește includerea a zeci de mii de hectare, a adunat deja peste o mie de proiecte.
În PNRR sunt incluse cheltuielile pentru întocmirea proiectelor, săparea gropilor, plantarea puieţilor, tratamentele şi îngrijirea lor pentru o perioadă de şase ani, dar şi o primă anuală de compensare a pierderilor din venit agricol de 190 de euro pe hectar timp de 12 ani. La aceasta se adaugă şi o primă de sechestrare a carbonului în sol timp de 20 de ani, în valoarea de 456 de euro la hectar.
Sunt finanțate toate cheltuielile
Prin noul program de împădurire aflat astăzi la dispoziția proprietarilor de terenuri, oricare dintre ei poate înființa pădure şi va primi, pe lângă costul înfiinţării, şi prime semnificative pentru captarea carbonului, a ținut să sublinieze în intervenția sa și ministrul Mediului, Mircea Fechet. „E un lucru care se întâmplă în premieră, respectiv nu doar această posibilitate de a finanţa tot ce înseamnă servicii de împădurire, ci tot ce înseamnă servicii silvice pentru primii ani, până când asigurăm starea de masiv a pădurii respective, dar ulterior încă 20 de ani statul român plăteşte o primă de sechestrare a carbonului, aşa cum o numim noi, şi aceşti bani îi plătim din Administraţia Fondului pentru Mediu, din vânzarea certificatelor de gaze cu efect de seră, la care adăugăm şi restul de 190 de euro compensaţiile pierderilor de venit agricol obţinem o sumă care, în opinia mea cel puţin, ar trebui să determine cât mai mulţi români să îşi împădurească terenurile care se pretează pentru acest lucru”, a declarat ministrul Mediului.
Exemple de reușită
Un astfel de caz este cel al Primăriei comunei Daneţ din judeţul Dolj. Prezent la dezbateri, primarul comunei, Marius Cristian Antonie, a explicat modul în care localitatea a reușit să aibă succes. „S-au făcut mai multe şedinţe de informare cu cetăţenii şi pe parcursul unui an s-au tot strâns cereri din partea acestora pentru a ceda terenurile în favoarea împăduririi. Am decis în primăvara acestui an să adunăm aceste terenuri, să le înscriem în Asociaţia Proprietarilor de Pădure, aceasta să depună la APIA o cerere unică în numele tuturor cetăţenilor, astfel încât la momentul acesta, când discutăm şi am elaborat proiectul, să se poată obţine şi acea subvenţie de 190 de euro”, a precizat Marius Cristian Antonie.
Și Ion Spiridon, primarul comunei Urzica, din judeţul Olt, a prezentat în cadrul conferinței realizările localității privind atragerea fondurilor UE pentru împădurirea terenurilor degradate. „La nivelul localităţii Urzica trebuie să spun că am împădurit succesiv, prin trei perimetre de ameliorare delimitate de autorităţile locale, dar beneficiarii au fost proprietarii de terenuri din localitate, unde sunt în număr de aproximativ 1.500 de proprietari. La organizaţia de la Urzica de împăduriri au aderat şi proprietari din localităţile vecine, reuşindu-se până în prezent să se împădurească undeva la 685 de hectare”, a explicat Ion Spiridon.
„Vorbim despre nevoia lor de a putea realiza nu doar perdele agroforestiere, ci şi zone-tampon acolo unde terenul agricol se află în proximitatea unor zone nevalorificate sau în zone de râuri. Vorbim despre o şansă pe care o are România astăzi de a putea realiza peisagistică la nivelul terenului agricol”.
Bogdan Chiripuci, Clubul Fermierilor Români.
România trebuie să facă păduri urbane
România are nevoie de păduri urbane, de un aer mult mai curat în oraşe, acolo unde fenomenul de poluare este mult prea intens, a subliniat și Mihaela Frăsineanu, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului. „E foarte important că se va reuşi pentru prima dată un management eficient al pădurii, fie că vorbim despre proprietatea fizică, despre proprietatea privată sau proprietatea publică, şi vor avea parte de această pădure nu doar comunităţile care sunt dependente de produsele din pădure (…) Dincolo de finanţările pentru împăduriri şi reîmpăduriri - şi vorbim despre acele suprafeţe care au fost identificate cu tăieri la ras sau suprafeţele din arii naturale protejate - vorbim mai ales de suprafeţele care sunt afectate fie de fenomene de aridizare sau de inundaţii ori de alunecări de teren sau de prăbuşiri, acele fenomene care sunt din ce în ce mai prezente în viaţa noastră din cauza schimbărilor climatice. Aş vrea să mai precizez încă un lucru, apropo de PNRR şi de finanţări: pe lângă împăduriri şi reîmpăduriri este vorba şi despre crearea acelor păduri urbane, pentru că nu doar comunităţile au nevoie, ci avem nevoie cu toţii de un aer mult mai curat în spaţiile urbane în care şi fenomenul de poluare este mult prea intens”, a punctat Mihaela Frăsineanu.
